„…Când n-ai voie să vorbești decât cu tine însuți, îți pare că ai rămas singur pe lume, că nu ești decât semnul de întrebare al celui care ai fost sau că trăiești într-o lume de surdo-muți, cu care – ceea ce este și mai trist – nu poți comunica nici măcar prin semne… De cele mai multe ori sonoritatea verbală îți încântă auzul, și minciuna cochetează cu adevărul după dispoziția urechii, nu a rațiunii. Liniștea și atitudinea statică însă măresc și mai mult temerea de necunoscut… Zgomotul este mult mai uman decât liniștea… Un concurs înscris te reîntoarce fatal la haosul inform dinainte de creația lumii” (Ion Minulescu, „Corigent la limba română”, București, „Cultura națională”, pag. 101-102).
Practica literară confirmă deplin psihologia și estetica implicată în această mărturisire. Povestirea lui Minulescu este vorbită. Între felul cum vorbește omul, și metoda după care își scrie istorisirile artistul Minulescu nu intervin atitudini, nici de paradă, nici de atelier. Prin înconjurul unor lungi și solide exerciții cu sonoritățile și cu substanța poetică a cuvintelor, acest scriitor a ajuns, cum se zice, să scrie cum vorbește. Abundența comparațiilor apare pe alocuri prea puțin controlată, totuși, comparația ca procedeu general corespunde aici unei trebuințe normale și constante de a-și face gândirea palpabilă continuu.
Astfel, în total, față de cetitori vorbirea lui Minulescu nu-i alta decât vorbirea lui cu sine însuși, cu acei pe care viața îi i-a scos în cale și care alcătuiesc țesutul însuși al povestirii. În sfera și la nivelul care i-au fost sortite, artistul își prezintă amintirile din copilărie și tinerețe cu o naivitate și simplicitate de vorbă echivalente povestirii lui Creangă. Simbolismul de atâtea ori categorisit ca deznaționalizat prin excelență este aici, prin excelență, scriitor român local.
În perioada 25-31 iulie 2016, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română (ANF), în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), organizează, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforiei nr. 2), evenimentul „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”. Proiecţiile de filme din cadrul retrospectivei sunt însoţite de expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, oferită de ONCE şi găzduită în foaierul Cinematecii Eforie. Expoziţia ilustrează cele mai reprezentative cimitire şi monumente de război, de pe teritoriul României, dedicate militarilor români care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.
Între 5 și 15 februarie 2014 are loc cea de-a 65 ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Ca în fiecare an, Institutul Cultural Român din Berlin se implică atât financiar, cât și logistic în susținerea prezenței la festival a reprezentanților români din industria cinematografică.
Deschiderea are loc în renumitul Berlinale Palast din Potsdamer Platz, la ora 19:45, cu pelicula „Nadie quiere la noche”, în regia lui Isabel Coixet. Din distribuție fac parte Juliette Binoche, Rinko Kikuchi, Gabriel Byrne, Orto Ignatiussen, Alberto Jo Lee, Clarence Smith, Ben Temple, Matthew Salinger, Reed Brody, Ciro Miró.
Vineri, 28 septembrie 2012, de la ora 20:00, la Cinema Studio din Bucureşti are loc premiera filmului „O afacere regală”, regizat de Nikolaj Arcel. Lungmetrajul a fost selecționat în competiția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Berlin 2012, Mikkel Boe Følsgaard a primit Ursul de Argint pentru Cel mai bun actor, iar Rasmus Heisterberg și Nikolaj Arcel, Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu.
Vineri, 7 octombrie 2011, are loc proiecția de gală a Zilele Filmului de Limbă Spaniolă: „Dansul victoriei” („El baile de la victoria”) a lui Fernando Trueba, pelicula fiind prezentată de criticul Cristina Corciovescu și Juan Carlos Vidal, directorul Instituto Cervantes.
Ca de obicei, festivalul va beneficia de un invitat special. Proiecția de luni, 10 octombrie, ora 20:00, a filmului „Cenuşă din cer” („Cenizas del cielo”) va avea loc în prezenţa lui José Antonio Quirós și va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu regizorul spaniol.
Festivalul este organizat de Instituto Cervantes din București în colaborare cu Uniunea Cineaștilor din România. Biletele și abonamentele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Cinema Studio.
Chris Meledandri, fondatorul studiourilor Universal Pictures şi Illumination Entertainment, a anunţat recent noul film de lung metraj „Dr. Seuss’ The Lorax”, realizat în tehnologia 3D-CGI, o adaptare după povestea clasică a lui Dr. Seuss despre o creatură a pădurii care-i încurajează pe cei din juru-i să creadă în puterea trainică a speranţei. Filmul animat urmăreşte aventurile unui băiat plecat în căutarea singurului lucru care îi va permite să câştige afecţiunea fetei visurilor sale. Pentru a-l găsi, el trebuie să descopere povestea lui Lorax, creatura morocănoasă şi totuşi fermecătoare, care luptă pentru a-şi proteja lumea. „Dr. Seuss’ The Lorax” va fi lansat pe 2 martie 2012.
„…Când n-ai voie să vorbești decât cu tine însuți, îți pare că ai rămas singur pe lume, că nu ești decât semnul de întrebare al celui care ai fost sau că trăiești într-o lume de surdo-muți, cu care – ceea ce este și mai trist – nu poți comunica nici măcar prin semne… De cele mai multe ori sonoritatea verbală îți încântă auzul, și minciuna cochetează cu adevărul după dispoziția urechii, nu a rațiunii. Liniștea și atitudinea statică însă măresc și mai mult temerea de necunoscut… Zgomotul este mult mai uman decât liniștea… Un concurs înscris te reîntoarce fatal la haosul inform dinainte de creația lumii” (Ion Minulescu, „Corigent la limba română”, București, „Cultura națională”, pag. 101-102). 
Încarc...
