Săptămâna filmului românesc despre Marele Război
În perioada 25-31 iulie 2016, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română (ANF), în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), organizează, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforiei nr. 2), evenimentul „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”. Proiecţiile de filme din cadrul retrospectivei sunt însoţite de expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, oferită de ONCE şi găzduită în foaierul Cinematecii Eforie. Expoziţia ilustrează cele mai reprezentative cimitire şi monumente de război, de pe teritoriul României, dedicate militarilor români care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.
Deschiderea evenimentului şi venisajul expoziţiei au loc luni, 25 iulie, de la ora 19:00, iar evenimentul continuă până duminică, 31 iulie. Accesul publicului la eveniment este liber. Evenimentul se înscrie în Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.
Programul proiecţiilor, cu informaţii despre filmele prezentate:
Luni, 25 iulie, ora 19:00 (film de deschidere)
„Pădurea spânzuraţilor” (România, 1965, 156 min., 35mm); dramă, film psihologic, film de război, adaptare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Liviu Ciulei. Cu: Victor Rebengiuc, Liviu Ciulei, Ştefan Ciubotăraşu, Ana Széles, Gina Patrichi, Emil Botta, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, György Kovács, András Csiky. Filmul a primit Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.
Tudor Caranfil consemnează în „Dicţionar universal de filme”, ed. a 3-a din 2008:
Cu ajutorul lui Titus Popovici, regizorul a eliminat aspectele conjuncturale ale proiectului şi a universalizat personajul, obţinând capodopera cinematografiei române, laureată la Cannes. Expresivitatea filmică (imagine: Ovidiu Gologan, Premiu de excelenţă UNIATEC şi ACIN) şi poezia reţinută a secvenţelor produc unul dintre rarele cazuri în care adaptarea e superioară, în multe privinţe, chiar originalului literar. Deşi de profundă rezonanţă naţională, cu teatrul războiului mutat în Carpaţi, filmul îşi depăşeşte tema în universal, prin elogiul prieteniei dintre cehul Klapka şi românul Bologa, ca şi iubirea Ilonei pentru Apostol sau salvarea dezertorului Müller de către sergentul căruia Ciubotăraşu îi transmite o fierbinte omenie.
Marţi, 26 iulie, ora 18:00
„Depunerea jurământului cercetaşilor legiunii ‘Vlad Ţepeş’, Brăila” (România, 1915, 10 min.; film documentar, film mut) în regia lui Tudor Posmantir.
„Războiul pentru întregirea neamului” (România, 1920, 10 min.; jurnal de actualităţi, film mut) în regia lui Constantin Ivanovici, Tudor Posmantir şi Nicolae Barbelian.
„Serbările culturale din Basarabia” (România, 1926, 14 min.; film documentar, film mut) în regia lui Tudor Posmantir.
„Ecaterina Teodoroiu” (România, 1931, 42 min.; film de ficţiune cu secvenţe de actualităţi, dramă, film de război, film mut) în regia lui Ion Niculescu-Brună. Cu: Felicia Frunză, Mielu Constantinescu, Ducy D’Alvern, L. Sarkady, Aristide Ştefănescu.
Filmul, intitulat şi „Eroina de la Jiu”, prezintă un episod din războiul României pentru unirea cu Transilvania şi Basarabia. În film apar actori neprofesionişti, care-şi interpretează propriile roluri (mama Ecaterinei Teodoroiu, comisarul Pompilian), precum şi fragmente de actualităţi cinematografice (vizita Reginei Maria la un spital de război, scene de pe front). Din copia păstrată lipsesc câteva secvenţe.
Marţi, 26 iulie, ora 20:00
„Datorie şi sacrificiu” (România, 1925, 21 min.; film de ficţiune cu secvenţe de actualităţi, melodramă, film de război, film mut) în regia lui Ion Şahigian. Cu: George Vraca, Ion Niculescu-Brună, Lulu Chiriac, Ion Finteşteanu, George Conabie, Dumitru Gaspar, Marcela Gheorghiu.
Ion şi Ilie, doi flăcăi din acelaşi sat, o iubesc pe Ileana, fata primarului, care răspunde la dragostea lui Ion. Rivalitatea celor doi devine tot mai îndârjită, până când ei sunt mobilizaţi pe front, în acelaşi regiment, şi Ion cade rănit la datorie. Rolul Ion Străjeru reprezintă debutul cinematografic al actorului George Vraca. Sunt folosite fragmente de actualităţi de pe front. Din copia păstrată lipsesc câteva secvenţe.
„Viaţa nu iartă” (România, 1959, 74 min.; dramă, film de război, adaptare după Alexandru Sahia) în regia lui Iulian Mihu şi Manole Marcus. Cu: Nicolae Praida, Romulus Neacşu, Angela Chiuaru, Ilie Duţu, Emil Botta, Vasile Ichim, Dana Comnea, Vasile Niţulescu, Lazăr Vrabie.
Cristian Tudor Popescu remarcă în „Filmul surd în România mută” din 2011:
După ani în şir în care planul mediu a fost stăpânul filmelor româneşti, unghiurile şi luminile au fost cuminţi, convenţionale, „Viaţa nu iartă” e ticsit cu prim-planuri, gros-planuri şi filmări speciale. Filmul e ceţos, beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate şi ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par nişte cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniştirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. (…) „Viaţa nu iartă” este o fosilă ciudată, care se găseşte într-un strat geologic unde nu-i e locul.
Miercuri, 27 iulie, ora 17:00
„Felix şi Otilia” (România, 1972, 147 min.; dramă, adaptare după romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu) în regia lui Iulian Mihu. Cu: Radu Boruzescu, Julieta Szönyi, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică, Clody Bertola, Gina Patrichi, Leni Dacian, Violeta Andrei. Premiul de selecţie la Veneţia 1972, Premiul de excelenţă pentru sistemul „Graphys color” la Salerno 1974, şase premii ACIN 1972.
Mihai Fulger în „Dilema veche” din 2008:
I s-a reproşat ecranizării că rămâne la suprafaţa romanului, ratându-i sensurile profunde, însă singura greşeală a lui Iulian Mihu mi se pare alegerea unui titlu mistificator. Dacă filmul s-ar fi concentrat asupra triunghiului Felix-Otilia-Pascalopol, acordând mai multă atenţie analizei şi neglijându-le pe celelalte personaje, am fi avut probabil o dramă psihologică puternică, dar am fi pierdut o frescă socială captivantă, realizată în stil realist clasicist (nu realist minimalist), prin care o întreagă menajerie de celuloid ni se revelează în toată splendoarea ei irezistibilă.
Miercuri, 27 iulie, ora 20:00
„1 mai 1914” (România, 1914, 2 min.; film documentar, film mut) în regia lui Constantin Ivanovici.
„Viaţa la ţară” (România, 1914, 2 min.; film documentar, film mut) în regia lui Nicolae Barbelian şi Victor De Bon.
„Ecaterina Teodoroiu” (România, 1978, 107 min.; dramă, film biografic, film de război) în regia lui Dinu Cocea. Cu: Stela Furcovici, Ion Lupu, Mihai Mereuţă, Ion Caramitru, Cornel Coman, Elena Sereda, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu. Premiul ACIN 1978 pentru coloană sonoră (Dan Ionescu) şi Diplomă de onoare pentru debut (Stela Furcovici).
Filmul prezintă faptele de arme, din timpul Primului Război Mondial, ale Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie ofiţer din armata română, începând cu participarea sa pe front în cadrul unui spital de campanie, continuând apoi ca sublocotenent al unui pluton şi sfârşind cu uciderea sa în luptele de la Mărăşeşti.
Joi, 28 iulie, ora 18:00
„Osânda” (România, 1976, 112 min.; dramă, adaptare după romanul „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa) în regia lui Sergiu Nicolaescu. Cu: Amza Pellea, Ioana Pavelescu, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Emmerich Schäffer, Mihai Mereuţă, Aimée Iacobescu, Elena Dacian. Distincţii ACIN: Marele Premiu (ex-aequo), Premiul pentru interpretare masculină (Amza Pellea, ex-aequo), Premiul pentru montaj (Margareta Anescu) şi Diplomă de onoare pentru rol secundar (Ernest Maftei). Premiul pentru interpretare masculină (Amza Pellea) la Festivalul de la Moscova.
După zece ani de ocnă în urma Răscoalei din 1907 şi alţi câţiva ani petrecuţi pe front, țăranul Manlache Preda se întoarce acasă. El se angajează la boierul Leon și se îndrăgostește de Ruxandra, o fată singură şi săracă. Uciderea boierului, de către doi ţărani răzvrătiţi, atrage bănuiala asupra lui Manlache. Nevinovat, dar și neîncrezător în justiție, acesta se refugiază în munți, urmat de Ruxandra, care e însărcinată.
Joi, 28 iulie, ora 20:00
„Vizita M.S. Regelui la Şcoala Militară de Infanterie” (România, 1914, 5 min.; film documentar, film mut) în regia casei de film Svoboda.
„Prin cenuşa imperiului” (România, 1976, 105 min.; dramă, film de război, adaptare după romanul „Jocul cu moartea” de Zaharia Stancu) în regia lui Andrei Blaier. Cu: Gheorghe Dinică, Gabriel Oseciuc, Cornel Coman, Irina Petrescu, Ernest Maftei, Ştefan Sileanu, Ferencz Bencze, Florina Cercel, Elena Albu, Andrei Codarcea. Marele Premiu (ex-aequo) şi Premiul pentru muzică (Radu Şerban) acordate de ACIN, Premiul pentru interpretare (Gheorghe Dinică) la Festivalul de la Karlovy Vary, Menţiunea specială a juriului la Festivalul Internaţional al Filmului pentru Tineret de la Cannes, Diploma de onoare pentru evocare istorică la Festivalul de la Avellino.
Darie şi Diplomatul, doi soldaţi recrutaţi cu forţa, evadează dintr-un convoi rătăcind printr-o Peninsulă Balcanică pârjolită de război. Martori ai destrămării Imperiului Austro-Ungar, ei fac eforturi uriaşe pentru a supravieţui. Şi, cu toate că au firi total diferite (Darie e un tânăr idealist, iar Diplomatul – un mitoman cinic, în care josnicia se alătură nobleţii), cei doi se sprijină reciproc până la revenirea în ţară.
Vineri, 29 iulie, ora 18:00
„Pacea de la Bucureşti” („Der Frieden von Bukarest”) (Germania, 1918, 6 min.; film documentar, film mut)
„Între oglinzi paralele” (România, 1979, 92 min.; dramă, film psihologic, adaptare după opera lui Camil Petrescu) în regia lui Mircea Veroiu. Cu: Ion Caramitru, Elena Albu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin, Dorel Vişan, Rodica Tapalagă, Fory Etterle, Corado Negreanu, Adrian Pintea, Cornel Ciupercescu. Distincţii ACIN: Premiul pentru imagine (Călin Ghibu, ex-aequo), Premiul pentru decoruri (Ştefan Antonescu, ex-aequo), Premiul pentru montaj şi pentru întreaga sa activitate cinematografică (Iolanda Mântulescu) şi Diplomă de onoare (Elena Albu).
Filmul urmăreşte destinele a doi prieteni – Ştefan, un student la Filosofie, şi Gore, un ziarist adept al ideilor socialiste –, în preajma Primului Război Mondial. Devenit peste noapte bogat datorită unei moşteniri, Ştefan asistă neputincios la metamorfoza soţiei sale Ela, care devine pe zi ce trece tot mai frivolă, integrându-se într-un mediu care lui îi este ostil. Îndurerat de moartea lui Gore într-o ciocnire cu poliţia şi dezgustat de meschinăria Elei, Ştefan se va înrola pe front.
Vineri, 29 iulie, ora 20:00
„Tratatul de la Trianon” („Le traité de Trianon”) (Franţa, 1920, 10 min.; film documentar, film mut)
„Ultima noapte de dragoste” (România, 1980, 99 min.; dramă, adaptare după romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” al lui Camil Petrescu) în regia lui Sergiu Nicolaescu. Cu: Vladimir Găitan, Ioana Pakula, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, Ernest Maftei, George Mihăiţă. Premiul ACIN pentru costume (Doina Levintza).
Pe fundalul Primului Război Mondial, fimul prezintă drama sentimentală a ofiţerului Tudor Gheorghiu (în roman, Ştefan Gheorghidiu), care, obsedat de ideea infidelităţii soţiei, recurge la gesturi nesăbuite, ce-l duc în faţa plutonului de execuţie.
Mircea Alexandrescu consemnează în „Cinema” din 1980:
Epoca primului război mondial este materializată prin cea mai imediată ipostază a ei: vestimentaţia şi decorurile, naturale sau construite chiar, oferă senzaţia cadrului autohton al vremii.
Sâmbătă, 30 iulie, ora 17:00
„Triunghiul morţii” (România, 1999, 161 min.; film istoric, film de război) în regia lui Sergiu Nicolaescu. Cu: Valentin Teodosiu, George Alexandru, Sergiu Nicolaescu, Silviu Stănculescu, Maia Morgenstern, Ilinca Goia, Virgil Andreescu, Iurie Darie, Eusebiu Ştefănescu, Ion Dichiseanu.
Filmul reconstituie luptele purtate de armata română împotriva ocupanţilor germani, în timpul Primului Război Mondial, în localităţile Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
Sâmbătă, 30 iulie, ora 20:00
„Capcana mercenarilor” (România-RDG, 1981, 108 min.; film de aventuri, film de război) în regia lui Sergiu Nicolaescu. Cu: Gheorghe Cozorici, Sergiu Nicolaescu, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Jean Constantin, Colea Răutu, Şerban Ionescu, Violeta Andrei, Ileana Popovici.
În iarna premergătoare Unirii de la 1918, dorind să pedepsească incendierea unei fabrici de cherestea, baronul von Görtz angajează o trupă de mercenari pentru a executa câte un om din fiecare familie din satul apropiat şi a-i sili pe cei rămaşi să taie lemne iarna. Un ţăran scapă şi reuşeşte să ajungă la cartierul general al armatei române. Comandantul Andrei îsi ia nişte oameni de încredere şi pleacă să-i salveze pe săteni. După ce suferă pierderi grele în confruntare, mercenarii sunt capturaţi şi sătenii negociază cu baronul eliberarea lor.
Duminică, 31 iulie, ora 15:00
„Vizita familiei imperiale ruse la Constanţa” (România, 1914, 30 min.; film documentar, film mut) în regia lui Nicolae Barbelian, Victor De Bon, Gheorghe Ionescu, Constantin Ivanovici şi casa de film Svoboda.
„Funeraliile M.S. Regelui Carol I” (România, 1914, 29 min.; film documentar, film mut) în regia lui Victor De Bon.
Duminică, 31 iulie, ora 16:30
„Lumina palidă a durerii” (România, 1981, 145 min.; dramă, frescă socială) în regia lui Iulian Mihu. Cu: Liliana Tudor, Gheorghe Marin, Violeta Andrei, Siegfried Siegmund, Florina Luican, Alexandru Racoviceanu, Emanoil Petruţ, Andrei Finţi, Savel Stiopul, Geo Saizescu. Premiul ACIN pentru regie (ex-aequo) şi Diplomă specială la Festivalul de la Moscova.
Filmul prezintă diferite evenimente dintr-un sat buzoian în vremea Primului Război Mondial: mobilizarea bărbaţilor, foametea, mizeria, bolile, greva petroliştilor, ocupaţia germană, reîntoarcerea de pe front, împărţirea pământurilor moşiereşti.
Duminică, 31 iulie, ora 19:00
„Întunecare” (România, 1986, 93 min.; dramă, film psihologic, adaptare după romanul omonim al lui Cezar Petrescu) în regia lui Alexandru Tatos. Cu: Ion Caramitru, George Constantin, Remus Mărgineanu, Tania Filip, Emilia Dobrin Besoiu, Vladimir Găitan, Dan Condurache, Florin Zamfirescu. Premii ACIN pentru interpretare masculină (Dan Condurache, ex-aequo) şi pentru coloană sonoră (Tiberiu Borcoman).
Narat la persoana întâi şi structurat în jurul unor simboluri antirăzboinice, filmul dezvoltă, printr-o înlănţuire de flashbackuri, drama sufletească a lui Radu Comşa, un tip de arivist, logodit cu fiica unui moşier şi om politic, dar marcat de experienţa primei conflagraţii mondiale, la care a participat direct şi din care a ieşit mutilat fizic şi psihic. Preluând obsesia fundamentală a operei popularului prozator, cineastul dezvoltă cinematografic ideea destinului individual şi colectiv acţionând ca o fatalitate asupra societăţii româneşti la început de veac. Rezultatul: o remarcabilă anatomie a unui destin ratat.
1 voturi
Încarc...