În 2005, doar 15% din suprafața pământului era cartografiată. Acest lucru îngreunează trimiterea de ajutoare în caz de dezastru și ascunde potențialul economic al terenurilor neutilizate și al drumurilor nedescoperite. În această scurtă conferință, Lalitesh Katragadda de la Google ne vorbește despre Map Maker, un program de cartografiere pe care îl folosesc oameni din toată lumea.
fără voturi
Încarc...Scurtmetraj realizat de Gergana Hristova, studentă la Vancouver Film School, în cadrul programului „Animaţie clasică”
fără voturiÎncarc...Paul Rucker, artistul multidisciplinar și TED Fellow, dezvăluie moștenirea rasismului sistemic din Statele Unite. Un colecționar de artefacte legate de istoria sclaviei, de la fierul pentru însemnat și cătușe până la cărți poștale înfățișând linșări, Rucker nu a reușit să găsească o robă Ku Klux Klan nedeteriorată pentru colecția sa, așa că a început să-și facă una el însuși. Rezultatul: îmbrăcăminte izbitoare în țesături netradiționale precum pânza kente, camuflaj și mătase care confruntă normalizarea rasismului sistemic din SUA. „Dacă noi, ca popor, ne uităm la aceste obiecte și ne dăm seama că fac parte din istoria noastră, putem găsi o cale de a nu ne mai lăsa influențați de ele”, spune Rucker. (Această discurs conține imagini grafice.)
fără voturiÎncarc...Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: „Tot un bou ș-o belea”. Fratele cel sărac — sărac să fie de păcate! — tot avea și el o pereche de boi, dar colè: porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de asemene lucruri, totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-său, care avea de toate. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. Ea zicea adeseori:
— Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate.
— Apoi, dă, măi nevastă, sângele apă nu se face. Dacă nu l-oi ajuta eu, cine să-l ajute?
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
