Publicul este așteptat marți, 19 februarie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Cătălin Augustin Stoica și Marian Voicu despre volumul „România continuă. Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism”, apărut recent la Editura Humanitas, în seria Istorie contemporană.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Antologia „16 prozatori de azi.lit”, publicată la finalul anului 2018 la Editura Humanitas, în colecția coordonată de Andreea Răsuceanu – 821.135.1 – Scriitori români contemporani –, își propune să fie primul volum dintr-o serie care face anual un survol al literaturii române actuale. Sâmbătă, 9 februarie 2019, la ora 17:00, publicul este invitat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere pe marginea antologiei, la care participă Adela Greceanu, Corina Sabău, Veronica D. Niculescu, Tatiana Țîbuleac (via Skype), Bogdan Răileanu, Cosmin Perța și Augustin Cupșa (via Skype), într-un dialog cu Mihaela Dedeoglu, jurnalist cultural, Cezar Gheorghe, critic literar, și Andreea Răsuceanu.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Nu există o versiune „autorizată” sau „oficială” a poveștii științifice a creației, dar dacă ar exista, ea ar semănă cu cartea „Origini. Povestea ştiinţifică a creaţiei” de Jim Baggott. Volumul, care ne poartă de la Big Bang la apariția conștiinței umane, a fost publicat recent în colecția de știință a Editurii Humanitas, în traducerea lui Tudor Avram, și este lansat luni, 26 noiembrie, la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Pic cu pic, precum o ploaie nesfârşită de toamnă, Citatepedia creşte.
În săptămâna 05.11.2018 – 11.11.2018, audienţa a depăşit 219.000 de vizitatori diferiţi, ceea ce reprezintă un nou record săptămânal.
Însă de această dată, noutăţile sunt referitoare la Datepedia, proiectul satelit prin care adunăm informaţii datate. Printr-o serie de îmbunătăţiri interne, informaţiile sunt stocate mai coerent, iar unele greşeli sunt corectate automat. Sperăm ca în acest fel, baza de date să devină şi mai utilă, atât pentru proiectele actuale, cât şi pentru unele proiecte viitoare.
2 voturiÎncarc...Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, la ora 17:30, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, instituţia românească din oraşul istoric italian organizează vernisajul expoziţiei de artă naivă „Ludico e carnevalesco nell’universo rurale romeno” a artistului Ioan Măric. În deschiderea expoziţiei, care se află la dispoziţia publicului în perioada 27 ianuarie–17 februarie 2018, de marţea până duminica, în intervalul orar 10:30–13:30 şi 15:30–19:30, susţin alocuţiuni prof. univ. dr. Cristian Luca (directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia) şi artistul Ioan Măric.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.
Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
