Din 20 ianuarie 2012, în regia lui Clint Eastwood şi în interpretarea lui Leonardo Di Caprio, filmul „J. Edgar” spune povestea reală a vieţii publice, dar şi personale a unui om pe cât de puternic, pe atât de controversat, în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Băneasa, Glendale Studio (Bucureşti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti, Târgu Mureş), Cityplex (Constanţa), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Patria (Bucureşti şi Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) şi Cinema Premiera (Ploieşti).

fără voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Cinema, Impresii despre filme, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Articolul ce urmează cuprinde unele observaţii cu privire la textele trimise de epigramiştii aspiranţi la premiile oferite de Ediţia VI-a a Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu”, Bucureşti, februarie 2011. Textul, apreciat de noi ca deosebit de util tuturor epigramiştilor, ca şi epigramele adăugate deja pe site, le-am preluat din volumul „O, Tempora! O, Mores!” alcătuit de dr. în filologie, prof univ. Elis Râpeanu.

Am socotit ca să adăugăm textului original – în loc de tablă de materii – unele sublinieri care să îngădue, celui ce reciteşte lucrarea, să descopere mai uşor locul unde poate găsi anumite pasaje tratând problemele ce-l interesează.

(Gheorghe Culicovschi)

2 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame
3 comentarii »

În incinta Biblotecii municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău a avut loc o manifestare culturală a umoriştilor basarabeni, la care au fost lansate volumele „Râsul pentru export”, cu o prefaţă de George Corbu şi un „avertisment” de Ştefan Cazimir, „Râsul lumii, la români” (Antologie de epigramă universală) şi monografia „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, editura „Labirint”, toate trei semnate de scriitorul Efim Tarlapan.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Mihai Cucereavii in Cărţi, Epigrame, Ştiri
Comenteaza! »

Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, şi crăia istuilalt la o altă margine. Şi apoi, pe vremile acelea, mai toate ţările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate şi de aceea nu se putea călători aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.

Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii.

50 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Poveşti
8 comentarii »

Vine timpul, câteodată, când vreau să mă sparg ca pe o păpuşă de porţelan sau să mă pun, în acelaşi timp, nicovală şi ciocan şi să lovesc cu ciocanul, să mă răstignesc pe cruce, să bat cuie singur, în palme şi în minte. Starea este similară cu aceea, în care aş fi într-un sac mai mic decăt corpul cu sufletul şi mintea. Sacul nu are ieşiri pentru mâini, picioare şi cap. Senzaţia este de sufocare totală. Şi nu de puţine ori, mi se întâmplă aceasta. Şi cred că mulţi au aceaşi senzaţie ca şi mine când tensiunile se acumulează şi incearcă să explodeze şi nu au unde.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Viorel Muha in Memorii
4 comentarii »

„Sirenele de pe Titan„, cel de-al doilea roman al lui Kurt Vonnegut, apărut recent la Humanitas, discută, sub acoperirea science fiction-ului, cum Stonehenge şi Marele Zid Chinezesc sunt de fapt mesaje trimise de extratereştri.

„Singurul succes militar al marţienilor a fost ocuparea unei pieţe de mezeluri din Basel, Elveţia, de către şaptesprezece Schiori Paraşutişti din Marină. În rest, marţienii au fost măcelăriţi cu promptitudine înainte să apuce să se orienteze”, consemnează Winston Niles Rumfoord, unul dintre personajele principale din romanul lui Vonnegut, în „Istoria de buzunar a planetei Marte”. Înfrângerea marţienilor de către pământeni e doar unul dintre elementele atipice ale scenariului science fiction pe care scriitorul american îl construia în 1959, la şapte ani de la debutul său. „Sirenele de pe Titan”, câştigător al Premiului Hugo pentru Cel mai bun roman, jonglează cu mare dexteritate cu personaje stranii, pe care le trimite pe Marte, Mercur, Titan sau pe Pământ, reţeaua protagoniştilor extinzându-se în întregul sistem solar. Călătoriile interplanetare, precum şi complicatele intrigi aferente sunt însă un simplu pretext pentru a pune în discuţie subiecte tari, de la liberul arbitru şi Dumnezeu până la sensul istoriei.

Articolul integral din Cotidianul…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »