Publicul este invitat la lansarea volumului „Valefar” de Cătălin Boghiu, miercuri, 21 noiembrie 2018, ora 16:45, la Sala „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași.
Continuare »
fără voturi
Încarc...La prima ediţie a Festivalului International al Aforismului pentru românii de pretutindeni organizat de Fundaţia Pelin din Tecuci elevii au constituit o adevărată revelaţie. La întâlnirile cu scriitorii ei au selectat aforisme, le-au comentat şi au realizat după ele inspirate desene.
Impresionat de acest ultim aspect, acad. Naji Naaman din Liban, preşedintele de onoare al manifestării, a promis că tipărește o carte dacă se adună suficiente creaţii de-ale elevilor. Coordonaţi de prof. V. Ghica, profesorii şi elevii s-au apucat serios de treabă. După selecţia de rigoare, a apărut deocamdată în formă digitală cărticica „Gânduri desenate„. Aforismele create de elevi sunt prezentate în şase limbi (română, italiană, franceză, engleză, arabă şi armeană), iar desenele au îmbrăcat diverse culori.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Librăria Humanitas de la Cișmigiu așteaptă publicul marți, 17 aprilie 2018, ora 19:00, la lansarea cărții „Mai are politica vreun sens? Instrumentele democrației și povara populismului” de Radu Carp, apărută recent la Editura Humanitas. La eveniment participă, alături de autor, Teodor Baconschi, scriitor și diplomat, Ioan Stanomir, politolog și publicist, și Alexandru Gussi, politolog.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Timbrul românesc aduce un omagiu eroilor din Primul Război Mondial, cei care au luptat cu vitejie pentru demnitatea poporului român și care au plătit cu sânge pentru realizarea idealului național: România Mare. Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale „Glorie Eternă Eroilor Primului Război Mondial”, dedicată ostașilor care au luptat pentru idealul înfăptuirii României Mari. Emisiunea este disponibilă începând de joi, 14 decembrie 2017, în magazinele Romfilatelia.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Având peste un million de locuitori, Kazan – capitala Republicii Tatarstan este o metropolă importantă a Federaţiei Ruse. Situat într-un loc pitoresc, pe Volga, la poalele Uralilor, Tatarstanul are o populaţie de cca. 3,8 milioane de locuitori, în marea lor majoritate, tătari.
Având o vechime de peste o mie de ani, Kazan a dat de-a lungul timpului personalităţi importante ale istoriei şi civilizaţiei. Un nume de referinţă la nivel mondial este matematicianul Nikolai Lobacevski (1792-1856), părintele geometriei neeuclidiene, care a trăit, a creat şi a murit la Kazan.
Poeta Lilya Gazizova, conform arborelui genealogic, descinde dint-o familie princiară tătară. Ea este organizatorul Festivalului Internaţional de Poezie „N. Lobacevski“ (Kazan), singurul festival de poezie din lume care poartă numele unui matematician. Componenta de bază a festivalului o constituie conferinţa ştiinţifică „Influenţa geometriei neeuclidiene asupra conştiinţei artistice“.
Continuare »
6 voturiÎncarc...
Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gândesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, când toaletă era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute.
Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tâmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mină, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră.
Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schiţând surâsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stârnea un nor alb de pudră, și umerii și sânul deveneau mai albi, colțul urechei se rumenea și el cu un pic de roz, smaraldele aruncau sticlirea lor verde, rubinul lăsa un picur de sânge pe un deget, egreta de diamant tremura în păr, mătasa foșnea, și când mănușele erau puse, binoclul și evantaiul luate, cupeul ce aștepta la scară huruia pe lespezi și urca dealul Copoului, unde era teatru de atunci.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
