10 martie 2020
Doamnelor și domnilor, când Societatea anglo-română mi-a cerut să vorbesc despre un subiect oarecare, eu am urmat un vechiu obiceiu al mieu, anume acela de a vorbi numai despre lucruri trăite, trăite de acela care vorbește, fiindcă socot că este o foarte mare greșeală aceia de a se presinta de conferențiar lucruri pe care le-a cercetat anume pentru conferință, lucruri în care el s-a întrodus numai în momentul acela ; orice presintare a unui subiect pe linii care au fost hotărîte de altcineva este fără îndoială ceva artificial și rece. Pentru a vorbi de un subiect, trebuie să fi avut cineva o atingere îndelungată cu acest subiect, trebuie să fi lucrat asupra lui și trebuie ca subiectul să fi avut o influentă asupra aceluia care vorbește, pentru ca, la rândul lui, acela care vorbește să poată introduce alte elemente decât acelea care se presintă de obiceiu.
Mi s-a părut că secretarul acestei societăți, pe cât de alese, pe atât de restrânse în această seară, ar fi dorit să aleg altceva. M-am gândit însă că e bine să mă țin în domeniul literar, în care nu se poate aduce împotriva vorbitorului intenții pe care nu le-a avut, — noi trăim vremuri de acelea în care este bine a se păzi cineva de tot felul de intenții pe care nu le-a avut și pe care i le atribuie, într-un chip așa generos, alții. Așa încât era sigur că nu voiu vorbi de politica englesă, pentru că ar fi fost o ieșire din neutralitatea pe care o conservăm cum se cuvine, cu o răbdare care ni face cinste. Prin urmare subiect politic nu era să ating, iar subiectele economice, care sânt la modă, îmi sânt străine ; rămânea să aleg în domeniul literar ceva care să fi fost în foarte strânsă legătură cu lecturile mele. Așa încât a trebuit să mă cobor până în anii, atât de depărtați, ai tinerețelor mele.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Articole
8 aprilie 2019
La invitaţia muzeului Luvru, în perioada 17.04.2019 – 29.07.2019, Muzeul Naţional de Artă al României, împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi cu Mănăstirile Putna, Sucevița şi Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, participă la organizarea expoziţiei „Broderii de tradiție bizantină din România. În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare”. Comisarii expoziției sunt Jannic Durand și Dorota Giovannoni (Muzeul Luvru), Emanuela Cernea și Iuliana Damian (Muzeul Național de Artă al României). Evenimentul este unul istoric, fiind prima expoziție de artă românească la muzeul Luvru, iar capodoperele broderiei româneşti sunt prezentate în chiar inima galeriei medievale a acestuia, printre cele mai valoroase opere artistice ale umanităţii.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
6 martie 2019
La invitația Editurii Humanitas, politologul Alin Fumurescu se află în România în perioada 12–14 martie 2019 pentru lansarea la Cluj și la București a ediției în limba română a volumului „Compromisul. O istorie politică şi filozofică”, „una dintre cele mai interesante cărți de teorie politică scrise în ultimii ani” (Choice).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
12 decembrie 2018
Muzeul Național de Artă al României organizează joi, 13 decembrie 2018, de la ora 17:30, la parterul Galeriei Naționale, vernisajul expoziției „Memoria chipului. Portretul în Europa secolelor XVI-XVIII”, curatoriată de Cosmin Ungureanu. Aceasta reunește lucrări din colecțiile de artă europeană ale muzeului și ale Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
5 ianuarie 2018
Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.
Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
28 septembrie 2017
Duminică, 1 octombrie 2017, ora 17:00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, eveniment în cadrul Bucharest Science Festival, drumul în ştiinţă al lui Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1979, este subiectul unui dialog între Vlad Zografi (coordonatorul colecţiei de ştiinţă a Editurii Humanitas) şi prof. dr. Mihai Vişinescu (departamentul de Fizica Teoretică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
