În perioada 22-28 ianuarie 2016, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte evenimentul Săptămâna Filmului Francez, organizat de Arhiva Naţională de Filme a României împreună cu Centrul Naţional al Cinematografiei din Franţa şi Federaţia Internaţională a Arhivelor de Film, în colaborare cu Ambasada Franţei şi Institutul Francez. În cadrul programului sunt prezentate şapte titluri de referinţă ale istoriei cinematografului francez (printre care şi o coproducţie franco-română), în copii restaurate (peliculă 35mm).
Invitat special al evenimentului este Eric Le Roy, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Film (FIAF), care participă la spectacolul de gală de pe 22 ianuarie, precum şi la proiecţia de pe 23 ianuarie. Accesul spectatorilor la Săptămâna Filmului Francez este liber.
Humanitas Fiction a publicat „Al patrulea zid” de Sorj Chalandon, o carte în care arta transcende, fie şi pentru o clipă, realitatea războiului şi a urii. Romanul, nominalizat la Premiul Goncourt în 2013, i-a adus lui Sorj Chalandon două premii importante: Premiul Goncourt des lycéens şi Premiul Liste Goncourt – le Choix Roumain.
„Al patrulea zid” este un roman despre „violenţă ca semn al slăbiciunii“, cum ar spune unul dintre personajele-cheie, regizorul grec Samuel Akounis, militant împotriva coloneilor în ţara sa şi apoi refugiat la Paris. O pledoarie implicită împotriva violenţei cunoscute de când lumea, de la povestea Antigonei, de pildă: Antigona lui Sofocle, dar şi a lui Jean Anouilh. Pentru a îndeplini ultima dorinţă a prietenului său Sam, Georges, studentul uluit de lumea în care trăieşte, sfâşiat între tradiţie, revoluţie şi datorie, încearcă să pună în scenă piesa lui Jean Anouilh într-un teatru deloc convenţional: teatrul de război din Beirutul anului 1982, în care devine la rându-i actor. Rămânem însă, chiar şi după încheierea acestei cutremurătoare poveşti, cu o întrebare: Antigona cine este? Doar preafrumoasa palestiniană Imane, unul câte unul, actorii imposibilului spectacol printre ruinele Beirutului, Georges ori fiecare personaj al tragediei de pe ţărmurile Mediteranei?
În regia suedezului Mikael Håfström, filmul „Escape Plan: Testul suprem” („Escape Plan”) poate fi vizionat începând cu 25 octombrie 2013 la Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, reţeaua Cinema City (Arad Atrium, Arad Galleria, Bacău, Brăila, Cluj Iulius, Cluj Polus, Constanţa, Cotroceni, Ploiești, Sun Plaza, Târgu Mureș), Cinema Glendale (București), Palace (Oradea), Cortina (Oradea), Cityplex (Constanța, Brașov), Grand Mall (Satu Mare), Cinema Dacia (Buzău), 3D Colours Cinema (Craiova), Cinema Ostroveni din Râmnicu Vâlcea precum si la Cine Grand – Botoşani.
La TEDGlobal University, Shereen El Feki ne arată cum unele culturi arabe împrumută caracteristicile culturii pop vestice (videoclipuri, benzi desenate, chiar și Barbie) și cum le adaugă o trăsătură culturală specifică. Produsele hibride rezultate demonstrează faptul că două civilizații, în loc să fie divizate, se completează reciproc.
Eugen Ionescu este, îndeobşte, recunoscut drept părintele teatrului absurd, pe care l-a scris însă în limba franceză – dintr-o repudiere vehementă şi definitivă a românismului (aşa s-a spus, dar am mai putea discuta asta…). Cele mai reuşite scrieri în limba română sunt eseurile reunite în volumul intitulat „Nu”, pentru care un juriu i-a acordat un premiu pentru „scriitori tineri needitaţi”. Lucrarea va stârni un uriaş scandal în epocă şi va fi respinsă la publicare, apărând totuşi în 1934 la Vremea. Ediţia va avea pe contrapagina de titlu următoarea notă: „Operă selecţionată şi publicată de Comitetul pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi, cu împotrivirea a doi din cei şapte membri ai comitetului.” Cei doi erau Tudor Vianu (care şi-a şi dat demisia în semn de protest pentru această premiere) şi Şerban Cioculescu. Ceilalţi erau: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ion I. Cantacuzino, Romulus Dianu – pe toţi, scriitorul îi “atinsese” în manuscrisul pe care li-l trimisese spre citire şi premiere.
După o metodă care îi va deveni proprie, cartea produce uimire, derută şi comic irezistibil. Autorul atacă figurile uriaşe ale literaturii române din acea vreme (am selectat aici fragmente despre Tudor Arghezi, Ion Barbu şi Camil Petrescu), susţinând injurios că ei nu ar fi creat o operă valabilă, deconspirând, în final, miza polemică şi ludică, totul într-un discurs imbatabil din punct de vedere logic şi extrem de valoros la nivelul argumentării.
Sâmbătă, 30 august 2008, începând cu ora 21:00, Opera Naţională Bucureşti îi invită pe iubitorii muzicii clasice la cea de-a doua ediţie a Promenadei Operei, concert extraordinar desfăşurat în aer liber. Accesul publicului este liber.
Prima ediţie a Promenadei, care a avut loc pe 25 august 2007, a adunat pe esplanada din faţa teatrului aproximativ 5000 de spectatori. Prin organizarea evenimentului, Opera Naţională Bucureşti şi-a propus inaugurarea unei serii de concerte în aer liber având ca model manifestările de amploare realizate de instituţiile de gen din Europa, precum operele din Londra, Paris, Roma, Viena, Berlin, Madrid, Praga.
Încarc...
