Search Results

 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 martie 2015

Nora Iuga la Berlin

România este pentru a treia oară țară invitată la Europa Literarisch, seria de lecturi literare inițiate de Reprezentanța Comisiei Europene la Berlin în colaborare cu Eunic Berlin. Invitata serii este cea pe care criticii germani au numit-o marea doamnă a poeziei româneşti. Scriitoarea Nora Iuga se întâlneşte cu publicul berlinez în data de 10 martie 2015 la Europäisches Haus, instituţie situată pe celebrul bulevard Unter den Linden în imediata vecinătate a porţii Brandenburg din Berlin, unde prezintă romanul „Sexagenara și tânărul”.

În cadrul aceleiași lecturi, Nora Iuga prezintă și câteva poezii traduse și publicate în limba germană în prestigioasa revistă literară germană „Sinn und Form”. Seara este moderată de Dr. Christiane Lange, director adjunct al Literaturwerkstatt Berlin. Christiane Lange are o vastă experienţă de moderator literar în cadrul uneia dintre cele mai importante instituţii de profil din Berlin, care are ca scop promovarea literaturii din străinătate în spaţiul german.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 decembrie 2014

Valeriu Butulescu, sărbătorit pe scena de la Teatr Polski

Valeriu Butulescu s-a întors recent de la Czechowice-Dziedzice şi Bielsko-Biala unde a luat parte, ca invitat de onoare, la două importante evenimente culturale desfăşurate în Polonia. Este vorba despre „Salonul 80 al Poeziei Cracoviene” şi „Festivalul Poeziei Slave”.

Butulescu, pe scena de la Teatr Polski, în mijlocul actorilor

Valeriu Butulescu, pe scena de la Teatr Polski, în mijlocul actorilor

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 5 voturi
Încarc...
 14 martie 2012

Scriitori români invitaţi la Târgul de Carte de la Leipzig 2012

Ca în fiecare an, Institutul Cultural Român din Berlin asigură participarea unor scriitori români importanţi la unul din cele mai prestigioase saloane internaţionale de carte, Târgul de Carte de la Leipzig (15-18 martie 2012), în cadrul forumului EUNIC „Kleine Sprachen, große Literaturen”, organizat împreună cu celelalte institute culturale şi secţii culturale ale ambasadelor din Berlin.

Scriitorul invitat anul acesta este Ovidiu Nimigean, care va citi din romanul său „Rădăcina de bucsau”, în data de 17 martie 2012, într-o lectură comună, alături de alţi doi cunoscuţi autori europeni, Jaroslav Rudiš din Cehia şi Panos Ioannides din Cipru.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 7 septembrie 2011

Autori români la Festivalul Internaţional de Literatură Berlin 2011

Cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Berlin se deschide pe 7 septembrie 2011, la ora 18:00, cu o conferinţă despre influenţa literaturii în viaţa politică actuală şi în special în lumea arabă, susţinută de scriitorul francez de origine marocană Tahar Ben Jelloun şi urmată de o lectură din romanul «Dezgheţul» al scriitorului Iliya Trojanov.

Festivalul se desfăşoară între 7 şi 17 septembrie 2011 la Haus der Berliner Festspiele şi are ca focus în acest an Asia-Pacific. Timp de 10 zile, 140 de autori din 53 de ţări iau parte la peste 196 de lecturi, mese rotunde, prezentări de film. Festivalul este susţinut de Fundaţia pentru artă şi politică Peter Weiss, de Berliner Festspiele şi este finanţat de Hauptstadtkulturfonds şi de Ministerul german al Afacerilor Externe.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 octombrie 2009

Interviu cu Mircea Dinescu

Mircea DinescuInvitat al Institutului Cultural Român din Viena în luna septembrie 2009, Mircea Dinescu a intrat în contact şi cu presa austriacă. Koschka Hetzer-Molden de la „Die Presse” i-a luat recent un amplu interviu, care a fost publicat pe 11 octombrie sub titlul „Se supravieţuieşte, ca pe vremea lui Ceauşescu”. Prin amabilitatea ICR, publicăm în continuare acest amplu interviu, în care spune lucrurilor pe nume, în stilul său caracteristic.


Literatură şi dictatură: scriitorul şi susţinătorul drepturilor omului Mircea Dinescu din România despre Herta Müller, literatura ca armă, foamea după carte şi şocul libertăţii.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa '+poezii +despre +europa'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

iunie 2024
L Ma Mi J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii