22 decembrie 2014

Valeriu Butulescu, sărbătorit pe scena de la Teatr Polski

Valeriu Butulescu s-a întors recent de la Czechowice-Dziedzice şi Bielsko-Biala unde a luat parte, ca invitat de onoare, la două importante evenimente culturale desfăşurate în Polonia. Este vorba despre „Salonul 80 al Poeziei Cracoviene” şi „Festivalul Poeziei Slave”.

Butulescu, pe scena de la Teatr Polski, în mijlocul actorilor

Valeriu Butulescu, pe scena de la Teatr Polski, în mijlocul actorilor


Au participat numeroşi poeţi polonezi şi din ţările cu limbi slave din Europa: Magdalena Wegrzynowicz-Plichta, Anna Magdalena Mroz, Julian Watroba, Jan Picheta, Tomasz Gruca, Barbara Solarska, Marianna Kurczab, Krystyna şi Franciszek Nasturczk, Maryna Paniszeva, Miroslav Bruck, Waclaw Kostrzewa, Piotr Zemanek, Danka Niemczyk, Jan Szafron, Ewa Witke, Jan Paliczka, Bernadeta Krawiec, Edyta Maria Hanslik, Mariusz Kirakowski, dar şi compozitorul Janusz Kochutek, un adevărat virtuoz al pianului.

Valeriu Butulescu a fost un invitat special. Pentru că limba sa maternă, româna, este o limbă romanică. Dar Butulescu a publicat, de-a lungul anilor multă poezie proprie, fie tradusă, fie scrisă direct în poloneză. L-au găzduit cele mai importante reviste literare poloneze: Poezja, Tygodnik kulturalny, Okolice (Varşovia), Zycie literackie, Pismo literacko-artystyczne (Cracovia), Odra (Wroclaw), Tak i Nie, Slask (Katowice) etc. L-au cunoscut şi promovat mari poeţi polonezi, precum Urszula Koziol, Tadeusz Nowak, Tadeusz Sliwiak, Czeslaw Milosz (Premiul Nobel, 1980). La creaţia proprie a autorui se adaugă un număr impresionant de poeţi români, „slavizaţi” de Valeriu Butulescu prin traducerea lor în limba poloneză, între care nume de referinţă ale liricii noastre (Eminescu, Blaga, Arghezi, Stănescu, Sorescu, Dumbrăveanu etc).

La Palatul Kotulinski, Butulescu, prezentat de poetul Ryszard Grajek

La Palatul Kotulinski, Valeriu Butulescu, prezentat de poetul Ryszard Grajek

Poeţii au citit din creaţile lor în locaţii diverse, cum ar fi. Liceul „M-Sklodowska-Curie”, Casa de Cultură din Czechowice–Dziedzice (excelent organizată de Boleslaw Folek şi actriţa Barbara Bielicka), Palatul Kotulinski. Peste tot, Valeriu Butulescu a citit din creaţia sa în poloneză şi a vorbit despre cultura română, ca parte integrantă a culturii europene.

Mentorul Festivalului şi iniţiatorul său a fost poetul Aleksander Nawrocki care, din motive de sănătate nu a putut fi prezent. Dar spiritul acestor manifestări a fost poetul Ryszard Grajek, directorul Festivalului, cel care a avut ideea de a organiza cu această ocazie o expoziţie cu cărţile „slave” ale lui Valeriu Butulescu. Şi nu întâmplător. Cărţile acestui autor din Petroşani au fost publicate în toate limbile slave, şi încă în oraşe importante, precum Sankt Petersburg, Cracovia, Bratislava, Praga, Sofia, Belgrad, Split, Skopje etc.

Participanţii Festivalului, pe scena Casei de Cultură din Czechowice-Dziedzice

Participanţii Festivalului, pe scena Casei de Cultură din Czechowice-Dziedzice

Momentul culminant al manifestărilor, transmis în direct prin televiziune, s-a consumat pe scena mare de la „Teatr Polski” din Bielsko-Biala. Organizatorul evenimentului, actorul Rafal Sawicki, preşedintele Asociaţiei Artistice „Kontrast”, împreună cu actorii Kuba Abrahamowicz, Jagoda Krzywicka şi Jadwiga Grygierczyk l-au adus pe scenă, în mijlocul lor, pe Butulescu, pe care l-a prezentat directorul festivalului, Ryszard Grajek. A urmat un moment liric Valeriu Butulescu, actorii teatrului recitând din poezia acestuia. Apoi autorul a vorbit despre poezie şi traducerea de poezie. Moderatorii au dus treptat discuţia spre teatru şi spre piesa „Wyspa kobiet” („Insula femeilor”), tradusă deja în poloneză, piesă cu care Butulescu a câştigat Premiul 1 la Festivalul Comediei Româneşti din 2009, organizat de Teatrul de Comedie din Bucureşti. Atunci Butulescu a vorbit ca un comediograf, înveselind şi încălzind sala, prezentând detalii picante ale acestei comedii erotice, jucate deja pe mai multe scene româneşti. În încheiere, colectivul de la Teatr Polski şi-a exprimat public intenţia de a juca această piesă, formalităţile urmând să se definitiveze la începutul anului viitor.

Întrebat de presă ce crede despre actul traducerii de poezie, Butulescu a spus: „A devenit proverbială asemănarea dintre femei şi poeziile traduse. Cele fidele rareori sunt frumoase, iar cele frumoase nu totdeauna sunt fidele!”

Expoziţie cu cărţile lui Butulescu, tipărite în toate limbile slave

Expoziţie cu cărţile lui Butulescu, tipărite în toate limbile slave
SlabAcceptabilOKBunExcelent 5 voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook