La Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău a avut loc o serată de creaţie a poetului Vasile Căpăţână care a împlinit zilele acestea frumoasa vârstă de 65 de ani. Evenimentul a fost organizat de către Uniunea Scriitorilor din Moldova, Centrul Creştin Ortodox „Sf. Teodora de la Sihla” şi primăria comunei Sadova, Călăraşi.
Continuare »
3 voturi
Încarc...În ajunul zilei de 1 Aprilie, la Biblioteca „Alba Iulia” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc o serată de umor, organizată de conducerea bibliotecii şi Asociaţia Epigramiştilor din Moldova, la care au fost prezenţi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din capitală.
Continuare »
4 voturiÎncarc...
La Editura Humanitas Fiction a apărut romanul „Planul infinit” de Isabel Allende, traducere de Cornelia Rădulescu.
Fiu al unui predicator care străbate Vestul propovăduind adevărul unui Plan Infinit al Universului, Gregory Reeves îşi petrece primii ani de viaţă pe drumurile nesfârşite ale Americii profunde. Însă, neglijat de părinţi odată ce familia lui se stabileşte în California, micul gringo creşte în ghetoul hispanic din Los Angeles, adoptat de Pedro şi Inmaculada Morales. Pentru Gregory, totul e nou: şcoala, învăţăturile catolice (dar şi lecţiile de box!) ale părintelui Larraguibel, violenţa bandelor din barrio, dar şi afecţiunea fraţilor şi surorilor din familia Morales, veselia latino, dar şi sărăcia cruntă cu care se luptă imigranţii atraşi de Visul American. Copilăria şi adolescenţa lui Gregory sunt marcate de efortul de acomodare cu această normalitate. Însă imediat lumea se schimbă: America este zguduită de mişcările pentru drepturi civile, de revoluţia hippy, de războiul din Vietnam. Iar Gregory va trebui să înveţe din nou să supravieţuiască, întâi în jungla asiatică, apoi în infernul iubirii neîmpărtăşite şi în caruselul afacerilor perdante. Respectă acest parcurs haotic un plan? pare să se întrebe eroul şi, odată cu el, povestitoarea. Da, dacă la capătul lui se află sufletul-pereche.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
La Humanitas Fiction a apărut „Ines a sufletului meu” de Isabel Allende, un roman de ficţiune istorică a cărui protagonistă, conquistadoarea Ines Suarez, o adevărată eroină a vremii ei, a contribuit la intemeierea statului Chile.
Nimic nu părea să o predestineze pe Ines Suarez, o croitoreasă spaniolă născută în jurul anului 1500 la Plasencia, unei vieţi ieşite din comun. Însă Ines se hotărăşte să plece în Lumea Nouă pentru a-şi regăsi soţul dispărut. Ajunsă în Peru, viaţă sa ia o turnură neaşteptată, odată cu vestea morţii bărbatului său şi cu întâlnirea cu misteriosul căpitan Pedro Valvidia, de care se va îndrăgosti. Împreună, cei doi vor lupta pentru cucerirea de noi teritorii şi vor întemeia oraşul Santiago de Chile. Povestea de iubire dintre Pedro şi Ines, ce durează mai bine de treizeci de ani, e trăită cu întreaga disperare şi intensitate conferite de o existenţă mereu primejduită de persecuţia Inchiziţiei şi de iminenţa unui război cu indienii mapuche. Trecând prin toate primejdiile imaginabile, convertindu-se deopotrivă în sfetnic, strateg, infirmieră improvizată, dar şi în mamă spirituală a coloniştilor, Ines îşi asumă un ultim rol, pe cel de cronicar al evenimentelor care au precedat întemeierea statului Chile, şi îşi relatează povestea de dragoste şi trădare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
În interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1
Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.
Continuare »
6 voturiÎncarc...Vineri, 12 decembrie 2008, are premiera în România un nou film Disney, în asociere cu Mandeville Films / Smart Entertainment: „Chihuahua de Beverly Hills” („Beverly Hills Chihuahua”). Filmul combină umorul, distracţia şi mesajele pozitive, pentru a oferi o experienţă pe placul copiilor.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
