Search Results

 31 iulie 2017

„Tendenţionismul şi tezismul în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși unele puncte din articolele mele.

Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată deosebirea între noi astfel: „D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea. Aice ne deosebim… Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând că e rău a scrie în versuri un tratat de economie politică? Dacă despre aceasta-i vorba, suntem de aceeași părere, și aș dori mult să mi se arate unde și când am spus eu asemenea prostie. Poate însă dl Roman e împotriva tendințelor sociale exprimate în poezie? Așa se pare; dar atunci de ce apără cu atâta foc pe Eminescu, umblând a dovedi că în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: „Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer…” Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi poetic. Am mai spus că niciodată nu mi-a trecut prin minte să amestec economia politică cu poezia; acum, pot să adaug că de mult știu aceasta, de mult, foarte de mult știu că unele funcții fiziologice, care-s foarte folositoare, sunt totodată cu desăvârșire nepoetice. Mai departe. Dl Roman zice că legislația poate să fie foarte progresistă, dar nu poate să dea material poeziei, iar și mai departe, aseamănă pe poet c-o albină care ne dă lucruri dulci, și zice: „Ce ne pasă nouă de unde le ia?” Mai întâi, aceste fraze — ca și toată partea în care dl Roman atinge teoriile estetice, cum e: legătura între idei în general și în special între ideile sociale cu arta — sunt foarte puțin limpezi la dl Roman. Al doilea, d-sa nu m-a înțeles bine, cel puțin nu m-a înțeles cum aș dori să fiu înțeles. Poate că sunt și eu de vină, de vreme ce nu m-au înțeles și alții, afară de dl Roman: se vede că n-am deslușit destul de bine părerile mele. Dar am și eu o apărare: am scris încă prea puțin; nu numai că n-am spus „tot”, după cum cu drept cuvânt zice dl Roman, dar am spus foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru să nu poți să le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă să dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 21 iulie 2017

„Trubadurul” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință.

„Trubadurul” – cum îl porecliserăm noi – trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă.

De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 5 iulie 2017

Întâlniri în pagini tipărite: Tudor Banuş – Honore Daumier

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) invită publicul joi, 6 iulie 2017, ora 18:30, la vernisajul expoziției de grafică „Întâlniri în pagini tipărite: Tudor Banuş – Honoré Daumier”, care are loc în sălile Kretzulescu ale MNAR (Calea Victoriei nr. 49-53). Curatorii expoziţiei sunt Carmen Cernat, specialist artă grafică și Oana Ionel, artist. La eveniment este prezent artistul Tudor Banuș, iar în deschidere iau cuvântul Petru Lucaci, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horațiu Mălăele, cunoscutul actor și caricaturist și Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct la revista Observatorul Cultural.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 29 iunie 2017

Brian Little: Cine eşti, cu adevărat? Puzzle-ul personalităţii

Ce anume ne face să fim ceea ce suntem? Psihologilor le place să vorbească despre trăsăturile noastre sau despre caracteristicile care definesc ceea ce suntem. Dar Brian Little este interesat mai degrabă de momentele în care transcendem aceste trăsături — uneori deoarece cultura ne-o cere, alteori pentru că noi înșine ne-o cerem. Urmăriți-l Brian Little pe măsură ce disectă diferențe surprinzătoare între introvertiți și extrovertiți și explică de ce personalitatea ta ar putea fi mai maleabilă decât crezi.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 23 iunie 2017

Vanessa şi sora ei

Editura Humanitas Fiction invită publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu sâmbătă, 24 iunie 2017, ora 17:00, la lansarea romanului „Vanessa şi sora ei” de Priya Parmar, bestseller al editurii la Bookfest 2017. La eveniment vorbesc prof. dr. Mihaela Anghelescu Irimia, director de studii al Centrului de Studii Culturale Britanice patronat de Universitatea din Bucureşti şi Consiliul Britanic din România, Irina Horea, una din cele două traducătoare ale romanului şi Sandra Ecobescu, preşedintele Fundaţiei Calea Victoriei. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Romanul „Vanessa şi sora ei” a intrat imediat după publicare în topurile de vânzări americane şi a fost inclus pe listele celor mai bune titluri ale anului 2015. Ediţia în limba romană a apărut în colecţia „Raftul Denisei”, traducerea fiind semnată de Irina Horea şi Antoaneta Ralian.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 22 iunie 2017

Autobiografia lui Charles Darwin (1809–1882)

Editura Humanitas şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ invită publicul sâmbătă, 24 iunie 207, ora 17:00, la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului „Autobiografia lui Charles Darwin (1809–1882)”, traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Andrei Bontaş şi Ancuţa Bontaş, urmată de fragmente din „Călătoria unui naturalist în jurul lumii”, care are loc în holul central al muzelui din Şos. Kiseleff nr. 1. Invitaţii la dezbatere vin din domenii diverse legate de cercetările lui Charles Darwin: acad. dr. Mircea Flonta (filozof şi autor al studiului introductiv), dr. Luis Ovidiu Popa (director al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa“), acad. dr. Dumitru Murariu (directorul Institutului de Biologie al Academiei Române), acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu (decanul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), dr. Cristian Lascu (speolog şi explorator), dr. Mihai E. Popa (paleontolog şi profesor la Universitatea din Bucureşti). Moderator: Corina Negrea (realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'cultura e ceea ce'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii