Search Results

 13 februarie 2018

România la cea de-a 68-a ediție a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin


Festivalul Internaţional de Film de la Berlin dă startul pe 15 februarie 2018 uneia dintre cele mai importante competiții de producţii de film din întreaga lume.

În ultimii anii, filmul românesc s-a aflat la loc de cinste în cadrul unuia dintre cele mai importante festivaluri de film din lume, Institutul Cultural Roman din Berlin susținând în mod constant prezența numeroaselor echipe de film la Berlinală. În cadrul celei de-a 68-a ediţii a Berlinalei au fost selectate producţii româneşti în aproape toate secţiunile importante ale festivalului.

Astfel România participă în Competiţie, secţiunea principală a festivalului, cu lungmetrajul „Nu mă atinge-mă” (“Touch me not”), filmul de debut al regizoarei Adina Pintilie. Filmat pe o perioadă de 10 săptămâni, între anii 2015 și 2017, cu o distribuție mixtă de actori profesioniști (Tomas Lemarquis, Laura Benson) și persoane reale, „Nu mă atinge-mă”, este o explorare personală care pune sub semnul întrebării ideile preconcepute pe care le avem despre intimitate, ca aspect fundamental al existenței umane. În cadrul acestei secţiuni sunt proiectate 24 de filme, dintre care 19 concurează pentru Ursul de Aur şi Urşii de Argint, celelalte 5 rulând în afara competiţiei.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 4 ianuarie 2018

România-Slovacia – 25 de ani de relații diplomatice

Continuând seria emisiunilor filatelice dedicate relațiilor diplomatice, Romfilatelia marchează relațiile de colaborare și prietenie dintre România și Slovacia, introducând în circulație emisiunea de mărci poștale România-Slovacia, vineri, 5 ianuarie 2018. Noua emisiune are ca temă cei 25 de ani de relații diplomatice și prezintă, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, Cimitirul Militar Român de la Zvolen, cel mai mare cimitir militar al Armatei Române din străinătate, unde se odihnesc soldați români care au participat la cel de-al Doilea Război Mondial. Emisiunea este disponibilă, începând cu data de 5 ianuarie 2018, în magazinele Romfilatelia.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 28 decembrie 2017

„Decepţionismul în literatura română” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții.

Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul

Alții înțeleg prin pesimism o boală care bântuie toate rasele, toate civilizațiile, o boală care este tot așa de veche ca și omenirea și care a bântuit cu mai multă tărie acolo unde împrejurările sociale îi erau mai prielnice. Împrejurări sociale anormale, reaua alcătuire a vieții unui ins, anomalii sociologice (înțelegând sub sociologie fiziologia societății) ori anomalii fiziologice, iată pricinile pesimismului. Și fiindcă n-a fost încă societate în care să nu bântuie asemenea anomalii, în care să nu fie asemenea pricini, n-a fost nici o societate pe care pesimismul să nu o fi amărât cu fierea sa.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 7 decembrie 2017

Cum să fii fericit în România

Editura Humanitas invită publicul la Librăria Humanitas de la Cișmigiu sâmbătă, 9 decembrie 2017, ora 17:00, la o întâlnire cu Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu și Vlad Zografi despre bestsellerul Gaudeamus „Cum să fii fericit în România”, volum colectiv coordonat de Oana Bârna, cu texte de Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Anamaria Smigelschi, Andrei Pleșu, Adriana Bittel, Dan Tăpălagă, Jean A. Harris, Vlad Zografi, Clotilde Armand, Ariana Rosser Macarie, Andreea Răsuceanu, Andrei Cornea, Monica Pillat, Mihaela Coman, Horia-Roman Patapievici. Evenimentul se încheie cu o sesiune de autografe.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 22 noiembrie 2017

Proiecţii ale culturii române în cultura europeană

Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu Academia Română – Secția de Filologie și Literatură și Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual, Institutul Cultural Român, Departamentul de Filologie, Literatură şi Lingvistică de la Universitatea din Pisa, Facultatea de Litere – Universitatea din București și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, organizează la București, între 23-24 noiembrie 2017, un simpozion științific internaţional dedicat relațiilor dintre cultura română și culturile europene cu care aceasta s-a aflat în contact (in)direct și s-a sincronizat de-a lungul timpului. Intervențiile oferă o perspectivă transversală și interdisciplinară asupra a ceea ce numim proiecțiile limbii, literaturii și culturii române în Europa. Simpozionul debutează cu o avanpremieră, pe 22 noiembrie 2017 la MNLR. În cadrul simpozionului „Proiecții ale culturii române în cultura europeană” susțin comunicări reprezentanți de primă mărime ai mediului intelectual și academic românesc și european: istorici și critici literari și de artă, profesori, cercetători.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 9 noiembrie 2017

Cine promovează cultura română în lume?

Hai să ne gândim ce răspunsuri ar putea fi:

  • Statu’. Dar cum? „Treaba statului, domnule, el ce grije are? Pentru ce-l avem pe el?” – zicea Conu Leonida
  • Ministerul Culturii, logic, e vorba de cultură
  • Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, logic, că-i „în lume”
  • Institul Cultural Român, şi mai logic, asta îi e menirea
  • ba ăia
  • ba ăilalţi

Lăsând gluma deoparte, adevărul este că TOŢI. Şi când spun „TOŢI”, nu mă refer doar la instituţiile statului. Nu mă limitez nici la instituţiile de cultură. Nu mă limitez nici măcar la artişti, independenţi sau organizaţi. Nu mă refer la ALŢII.

Când spun „TOŢI”, spun NOI TOŢI.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa '+om +de +stat'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii