Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Glenn Cantave: Cum schimbă realitatea augmentată activismul
Glenn Cantave folosește tehnologia pentru a sublinia poveștile celor asupriți. Într-un tur de proiecte vizuale imersive, el își împarte activitatea cu ai săi colegi la „Movers and Shakers” din NYC, o coaliție care execută acțiuni directe și campanii de susținere pentru comunitățile marginalizate folosind realitatea virtuală, realitate augmentată și artele creative.
Neguțătorul din Veneția
Teatrul Național I.L. Caragiale din București anunță premiera spectacolului „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare, care are loc în zilele de 20 și 22 septembrie 2019, ora 19:30, la Sala Studio. O nouă montare Shakespeare la TNB, o nouă colaborare între trupa Naționalului bucureștean și regizorul bulgar Alexander Morfov. Secondat în acest demers de lighting designer-ul Chris Jaeger (Anglia), coregrafa Inga Krasovska (Letonia), Gabi Albu (decor) și Liliana Cenean (costume), și în distribuție de actorii Ion Caramitru, Richard Bovnoczki, Ada Galeș, Alexandru Potocean, Cosmina Olariu, Siviu Mircescu, Flavia Giurgiu, Ciprian Nicula, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Mihai Munteniţă, Ștefania Cîrcu, Cristina Simion, Shahbazimoghadam Mohammad Jawad, Dragoş Dumitru.
Continuare »
„Pentru explicarea lui La Rochefoucauld” de Paul Zarifopol
Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.
Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.
Continuare »
„Pelerinul pasionat” de Dimitrie Anghel
Teoria dezrădăcinaților lui Barrès nu e totdeauna adevărată. Cel tare, ori de unde ar pleca, fără a privi cu regret peste umăr casa părintească și orașul unde s-a născut, nu va pieri. Nu va pieri când ochii lui vor fi țintiți spre o stea călăuzitoare.
În monstruosul oraș, adevărat Babilon modern, spre care aventurieri și trubaduri, speculanți și hetaire se îndreaptă ca să-și caute norocul, mulți cad striviți, alunecând din ce în ce mai jos, când poate stând în locul lor de baștină ar fi putut fi elemente utile și ar fi fost la adăpostul nevoilor zilnice. Mediocritatea însă e menită oriunde să piară, dar din grămada asta de halucinați și căutători de himere, unii totuși ajung, și atunci strălucirea lor devine mondială. Parisul consacrează și dă aureola aleșilor care au stăruit pentru un ideal și nu și-au întors o clipă ochii de la steaua care i-a călăuzit spre dînsul.
Continuare »
„Poeții şi politica” de Duiliu Zamfirescu
În vremurile dureroase prin care trecem, poeții au dreptul să facă politică? Sau se cuvine să rămână în rolul lor, deocamdată pasiv, de cântăreți ai acestei dureri?
Răspunsul nostru categoric este că ei au dreptul să facă orce, ca unii ce sunt oameni liberi, cu obligațiuni egale cu ale celorlalți cetățeni. Dacă este ceva în lume liber și inviolabil, acest ceva se refugiază în gândire, de la care decurge convingerea și, prin urmare, dreptul de a lucra într-un sens sau în altul.
Dar întrebarea se pune altfel: este în interesul patriei ca un mare poet, chiar dacă are și calități de om de stat, să cânte nefericirile țării sale, sau să lucreze, politicește, la salvarea ei?
Continuare »