31 iulie 2019
În vremurile dureroase prin care trecem, poeții au dreptul să facă politică? Sau se cuvine să rămână în rolul lor, deocamdată pasiv, de cântăreți ai acestei dureri?
Răspunsul nostru categoric este că ei au dreptul să facă orce, ca unii ce sunt oameni liberi, cu obligațiuni egale cu ale celorlalți cetățeni. Dacă este ceva în lume liber și inviolabil, acest ceva se refugiază în gândire, de la care decurge convingerea și, prin urmare, dreptul de a lucra într-un sens sau în altul.
Dar întrebarea se pune altfel: este în interesul patriei ca un mare poet, chiar dacă are și calități de om de stat, să cânte nefericirile țării sale, sau să lucreze, politicește, la salvarea ei?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
23 iulie 2019
Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli.
Ascuțit bine la ambele capete și încovoiat ca un arc, Gayk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră.
În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o perdeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
27 iunie 2019
Pentru generațiile care vin, Eminescu, așa cum ne obișnuisem a-l cunoaște, nu mai există. Există alt Eminescu — un poet inegal, adeseori mediocru și incorect, care-și repetă unele figuri și întorsături de cuvinte până la saturație.
Aceasta se datorește tocmai unora dintre admiratorii lui entuziaști, care nu s-au mulțumit să-l admire de la distanță, ci s-au apropiat să-l pipăie, să se frece bine de el, pentru propriul lor lustru.
Se știe cum a început infamia.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Articole
10 mai 2019
Editura Humanitas Fiction așteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 14 mai 2019, ora 19:00, la lansarea romanului „Până ce pietrele vor deveni mai uşoare ca apa” de António Lobo Antunes, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea din portugheză fiind semnată de Dinu Flămând și Anca Milu Vaidesegan, iar prefața de Dinu Flămând. Despre carte vorbesc traducătorii romanului – scriitorul Dinu Flămând și lect. univ. dr. Anca Milu Vaidesegan – și Adina Dinițoiu, critic literar. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
24 aprilie 2019
Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă…
Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vânt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde.
Poate mireasma asta ce stăpânea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită.
Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvârlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit.
Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Memorii
7 martie 2019
Dacă vrem să abordăm cu adevărat schimbarea climatică, trebuie să ne asigurăm ca echitatea de gen să devină realitate, spune scriitoarea și ecologista Katharine Wilkinson. În cadrul Proiectului Drawdown, Wilkinson a scotocit prin înțelepciunea omenirii pentru a găsi soluții care să permită reducerea gazelor cu efect de seră și a emisiilor din atmosferă care contribuie la schimbarea climatului: soluții evidente, precum energia regenerabilă și dietele durabile și unele mai puțin evidente, cum ar fi educația și împuternicirea femeilor. În această discuție informativă și îndrăzneață, ea împărtășește trei căi cheie prin care echitatea pentru femei și fete poate contribui la abordarea schimbărilor climatice. „Eliminarea emisiilor depinde de emanciparea lor”, spune Wilkinson.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video