Stând în jurul focului de tabără, îi poți simți căldura, mirosi fumul lemnos și auzi cum trosnește lemnul. Dacă te apropii prea mult, te ustură ochii și te înțeapă nasul. Ai putea să privești flăcările strălucitoare pentru totdeauna în timp ce se răsucesc și tremură luând forme nenumărate… Dar ce privești mai exact? Elizabeth Cox face lumină în ceea ce privește știința din spatele focului. Lecție de Elizabeth Cox, regizat de Héloïse Dorsan Rachet.
Într-o zi, la o şuetă cu Al. Cazaban şi Corneliu Moldovanu, Ion Minulescu, dorind să le facă sânge rău interlocutorilor săi, strigă să-l audă toată lumea:
– Mă, voi ştiţi că eu m-am născut în anul când a murit Eminescu?
Replica lui Cazaban a fost promptă:
– Două mari nenorociri în acelaşi an!
Grupul Editorial ART lansează în Anul Cărții proiectul „Pauza de citit”. 15 minute de lectură de calitate pentru angajații din toată țara, având ca scop încurajarea cititului. Prin această inițiativă, Grupul Editorial ART urmărește promovarea lecturii pe o rază cât mai largă într-un context în care România este în continuare codașă în ceea ce privește consumul de carte.
Anastasia Sandu revine cu un nou single, „Fusta mea”, o piesă îndrăzneață care pune în valoare senzualitatea femeilor și care te face să te miști încă de la primele acorduri. Fustele scurte întorc capetele băieților, o dragoste la prima vedere se poate aprinde la o simplă mișcare de șolduri dacă fusta-i potrivită. De aici, este normal să gândim că poate fi doar un pas până la primul sărut și câțiva mai mulți până la a afla din ce material este făcută fusta.
Romfilatelia introduce în circulație marți, 9 iulie 2019 o emisiune de mărci poștale având un subiect istoric, „1919, Sfârșitul războiului de întregire”, disponibilă în magazinele Romfilatelia.
La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului. E o orchestră a culorilor și a bucuriei, un covor de lumină scuturat peste balconul în oboseală al ochiului. Poemul sparge ferestrele poemului. Poemul se plimbă sub unghia roză a norilor. Poemul inundă ograda inimii. Poemul: ce flux-reflux pentru această amiază a iubirii! Nu e nevoie de experiență, știu: dacă i-ai reteza arterele, din Stephan Roll ar curge, în locul sângelui, poemul. Un curcubeu de rezonanțe și de imagini îi înfășoară ca un fular umerii. Pasul lui sună în moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. Mâna oprește ca un inel zborul, împrumută albastrul din aripa coțofanei, împletește beteala versului în ritmul ciocănitoarei, toarnă în degetarul rimei toată licoarea codrilor.
Aluneci palmele prin catifeaua paginilor cu semne de anotimpuri, fiecare literă: o scoică pentru infinitul chiotului, și iată: „pietrele tari trec desculțe gârlele”, „câmpul înnoptează în botul de pluș ud al vitelor”, treci peste ținuturi cu „circul cu roți și arcuri, cu saltimbanci fluizi”, deștepți oglinzile de rouă când „duc în ugere crinii zvelți în doniți laptele parfumului”. Și urmează, adâncă și văroasă ca o căpșună, Diana, zeița vânătorilor cu „lumina care e albă ca pieptul păsărilor de mare”, cu poetul care e „mai înalt decât tine cu o vrabie”. Aventura te îmbracă asemeni unui steag printre regi:
Încarc...
