„Liniștea completă dă dependență”, spune Rebecca Knill, o scriitoare care are implanturi cohleare, ce-i dau posibilitatea să audă. În acest discurs amuzant și profund, ea explorează evoluția tehnologiei de asistență auditivă, modul mai învechit în care oamenii răspund surzeniei și cum putem schimba concepția noastră despre abilitatea pentru a construi o lume mai inclusivă. „Tehnologia a ajuns atât de departe,” spune Knill. „Mentalitățile noastre trebuie să țină pasul.”
Albert Camus crescuse într-un mediu plin de violență. Patria sa, Algeria, fusese prinsă în conflict. Își pierduse tatăl în Primul Război Mondial. Fiind martorul devastării celui de-al Doilea Război Mondial, Camus crescuse deprimat. Care era sensul acestor eterne vărsări de sânge și suferințe? Și dacă lumea era lipsită de sens, viața noastră ar mai avea vreo valoare? Nina Medvinskaya explorează filosofia absurdului a lui Camus.
Pe data de 14 septembrie 2014, de la ora 16:00, Institutul Cultural Român din Berlin prezintă în parteneriat cu Festivalul de Literatură din Berlin, dezbaterea ”Depășirea granițelor – artiști de bandă desenată între ilustrație, narațiune secvențială și artă contemporană”, la impozanta Haus der Berliner Festspiele. La discuție participă artista clujeană Ileana Surducan și artistul italian Stefano Ricci. Evenimentul este moderat de către jurnalistul german Lars von Törne.
După prezența lui Alexandru Ciubotariu la Graphic Novel Day în 2011 și a artistei Veronica Solomon în anul 2012, ICR Berlin o aduce acum în capitala germană pe Ileana Surducan, pentru a susține o prezentare a lucrărilor proprii și a situației romanului grafic din România și pentru a participa la o dezbatere cu publicul prezent.
Charlie Todd provoacă scene bizare, hilare şi neaşteptate în public: Şaptezeci de dansatori sincronizaţi în vitrinele magazinelor, „vânătorii de fantome” alergând prin Biblioteca publică a New York-ului şi călătoria anuală fără pantaloni în metrou. La TEDxBloomington, arată cum grupul lui, Improv Everywhere, foloseşte aceste scene pentru a reuni oamenii.
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978 – autorul articolului este Irina Mavrodin:
„Camus a afirmat explicit în nenumărate rânduri că nu aparţine existenţialismului: ‘Nu, nu sunt existenţialist’, – spune el într-unul din interviurile sale (nov. 1945). ‘Sartre şi cu mine suntem întotdeauna miraţi când ne vedem numele citate alături.[…] Amândoi ne-am publicat toate cărţile, fără excepţie, înainte de a ne cunoaşte. Când ne-am cunoscut, n-am făcut decât să constatăm tot ceea ce ne desparte. Sartre este existenţialist, şi singura carte de idei pe care am publicat-o, Mitul lui Sisif, este îndreptată împotriva filosofilor numiţi existenţialişti.’ Iată de ce unii critici şi istorici literari îl situează pe Camus într-un capitol aparte, intitulat, în mod vag, ‘în marginea existenţialismului’. Într-adevăr, Camus se separă de Sartre printr-o idee fundamentală, hotărâtoare pentru întreaga sa gândire. Căci dacă pentru Sartre ‘existenţa precede esenţa’, pentru Camus, dimpotrivă, există o natură umană dată odată pentru totdeauna, valoare preexistentă către care omul trebuie să tindă şi criteriu suprem la care trebuie să se refere.”
În zilele de 21 şi 25 octombrie 2022, de la ora 20:00, în arena (!) Sălii Studio a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, are loc premiera spectacolului „Creatorul de teatru”, piesa unuia dintre cei mai importanți dramaturgi austrieci contemporani, Thomas Bernhard, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marcel Iureș în rolul titular.