Se juca o piesă de Cehov cu Lucia Sturza-Bulandra în rol de contesă și Jules Cazaban ca valet. Cei doi actori nu se puteau suferi, erau la cuțite. Valetul trebuia să-i aducă contesei, pe tavă, un bilețel cu textul pe care actriţa nu îl memorase și îl citea cu lornionul. Jules Cazaban îi prezentă tava pe care era o foaie nescrisă.
Lucia Sturza-Bulandra, fără să clipească, îi întinse foaia și zise:
– Valet, citește!
Jules Cazaban, la fel de inspirat, îi răspunse:
– Doamnă contesă, ați uitat că eu sunt analfabet?
– Da, am uitat că ești analfabet și idiot.
Comunitatea „România Tradițiilor Creative” ne propune o serie de micro-documentare care reliefează o particularitate majoră a României – primordialitatea pe care a acordat-o, întotdeauna, naturii, care face parte din însăși identitatea noastră națională. Această dominantă țărănească a societății românești a germinat conceptualizări foarte avansate, cum ar fi cele ale economistului Nicolae Georgescu-Roegen și ale biologului Grigore Antipa.
Fără ca măcar să conștientizăm, folosim în mod fluent limbajul imaginilor, spune graficianul Christoph Niemann. Într-un discurs fascinant, plin de desene istețe și ciudate, Niemann ne conduce într-un tur vizual hazliu, arătându-ne modul în care artiștii pătrund în emoțiile și mințile noastre – totul fără a folosi cuvinte.