Humanitas Fiction a publicat romanul „Caietul Mayei” de Isabel Allende, în traducerea lui Cornelia Rădulescu.
Pendulând între SUA şi Chile, împletind mai multe fire narative, „Caietul Mayei” este o carte despre vindecare. De amintiri coşmareşti, de dezamăgiri, dar mai ales de dependenţa de droguri. Pentru a scăpa de infernul heroinei, tânăra Maya Vidal se refugiază pe o mică insulă din arhipelagul Chiloe, printre oameni simpli, dominaţi de lumea magică a miturilor, care descoperă târziu şi fără prea mare entuziasm deliciile şi imperativele modernităţii şi îşi abandonează cu greu tradiţiile. Acolo, în comunitatea sudată şi generoasă, ajutată de dragostea familiei aflate la mii de kilometri depărtare şi de solidaritatea străinilor de lângă ea, Maya îşi va recăpăta echilibrul şi încrederea în sine şi în ceilalţi, pentru că va afla, în ciuda grelelor încercări prin care trece, că nimeni nu este singur pe lume.
Începând cu sfârșitul anilor ’70, printarea în 3D devine tot mai sofisticată; Skylar Tibbits, un Fellow TED, modelează următorul pas pe care îl numește printare în 4D, a patra dimensiune fiind timpul. Tehnologia ce se arată ne va permite să facem obiecte care își pot schimba forma sau se pot auto-asambla în timp. Gândiți-vă la un cub ce se formează singur sau conducte capabile să se dilate sau contracte în funcție de necesități.
Editura Polirom a publicat în colecţia „Esenţial” romanul „Mirajul fericirii” de Walker Percy, traducere din limba engleză de Cătălina Antonia Stoenescu.
Cartea spune povestea de neuitat a unei săptămâni ce va schimba definitiv vieţile a doi oameni. Romanul este deopotrivă o frescă a decăderii Sudului american, dar şi un portret viu al New Orleansului. De altfel, punctul culminant al romanului coincide cu o sărbătoare de Mardi Gras. În acelaşi timp ironic şi romantic, „Mirajul fericirii” este un roman clasic al literaturii americane.
Aparent, Binx Bolling le are pe toate: la numai 30 de ani este un broker de succes, are bani, maşină, iar femeile mor după el. Cu toate acestea, viaţa lui pare lipsită de sens, un sens pe care-l găseşte mergând foarte des la cinema, unde reuşeşte să uite traumele provocate de problemele familiale şi de experienţa războiului.
La ora actuală, datorită diagnozei precoce, sunt cu 63% mai puține decese cauzate de boli cardiace decât erau doar cu câteva decenii în urmă. Thomas Insel, Directorul Institutului Național de Sănătate Mentală, se întreabă: Am putea face asta și pentru depresie și schizofrenie? Primul pas pe această nouă cale de cercetare, spune el, e o reformulare esențială: să nu le mai considerăm „tulburări psihice”, ci să începem să le privim ca „tulburări cerebrale”. (Filmat la TEDxCaltech.)