Scriitoarea britanică este a unsprezecea femeie care a fost onorată cu prestigiosul premiu. Având 87 de ani, aceasta a devenit cea mai vârstnică deţinătoare a celei mai înalte distincţii pentru literatură, depăşindu-l pe Theodor Mommsen, care a primit premiul la 85 de ani, în 1902.
După cum precizează comunicatul Academiei Suedeze, Doris Lessing a fost aleasă pentru că este „povestitoarea epică a experienţei feminine, care, cu scepticism, ardoare şi forţă vizionară analizează o civilizaţie divizată”.
În plin moment de criză, când o mare parte a criticilor anunţau în eseuri şi studii moartea romanului, a apărut un hibrid care combina trăsăturile acestei specii cu benzile desenate (BD). Nou-născutul roman grafic s-a bucurat de o popularitate din ce în ce mai mare atât în rândurile desenatorilor, dar si ale scriitorilor – John Updike, de exemplu, fiind unul dintre cei care au încurajat acest remix de genuri şi de tehnici.
Cum în România cultura benzilor desenate se află de multă vreme în stadiu incipient, despre romane grafice nici nu poate fi vorba. Cu toate acestea, Asociaţia Jumătatea Plină a găsit în Festivalul Anim’est ocazia pentru a aduce la vânzare 150 de astfel de romane, precum şi albume desenate şi fanzine, fie pentru BD-iştii cu vechime, fie pentru a deschide gustul oricărui amator de literatură şi de grafică. Toate aceste titluri sunt publicate de două dintre cele mai mari case editoriale specializate în ceea ce înseamnă noua generaţie de benzi desenate, Actes Sud BD şi L’Association, majoritatea fiind, prin urmare, disponibile în limba franceză.