Rectorul universităţii Bennington, Liz Coleman, prezintă o chemare la arme pentru o reformă radicală a studiilor superioare. Opunându-se tendinţei de a împinge studenţii spre domenii de studiu tot mai restrânse, ea propune o educaţie cu adevărat inter-disciplinară, una care combină în mod dinamic toate domeniile de studiu pentru a se ocupa de marile probleme ale prezentului.
fără voturi
Încarc...Duminică, 5 septembrie 2021, la Grădina de Vară Capitol, Festivalul de Film Central European Timișoara și-a desemnat câștigătorii celei de-a cincea ediții, cu tema „Noua realitate”. Tinerii regizori maghiari, Nandor Lörincz și Balint Nagy, sunt cei care au plecat acasă cu marele premiu, lungmetrajul „As Far As I Know” („Din câte știu”), câștigând trofeul pentru Cel mai bun film.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Motto: „Ce-i viața, dacă nu umbra unui vis care fuge?” (Umberto Eco)
Umberto Eco (5 ianuarie 1932 – 19 februarie 2016) a fost scriitor italian, filosof și semiotician. Este cunoscut în special pentru romanele sale „Numele trandafirului” și „Pendulul lui Foucault”, traduse și în limba română. A fost președinte al Școlii Superioare de Studii Umaniste la Universitatea din Bologna, și membru onorific al colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford.
Poemele puse în discuție au fost publicate prima dată în volumul de versuri DRUM SPRE ETERNITATE, Ed. ePublishers, București, 2019, apoi republicate în Antologia Lirică POEME PESTE TIMP, Ed. BREN, București, 2020. În cursul anilor 2018, 2019 și 2020 au apărut în diferite reviste de literatură on-line, dintre care amintim CONFLUENȚE LITERARE, LOGOS ȘI AGAPE, ARMONII CULTURALE etc.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Pe 31 august 2020, începând cu ora 11:00, cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția invită publicul să vizioneze proiectul „Limba română prin ochi de copil”. Acesta poate fi accesat pe pagina oficială de Facebook a instituției, un dialog filmat, fiu–tată, pe baza „perlelor” de limbă strânse de scriitorul Robert Șerban de la fiul său, Tudor, o dată cu creșterea acestuia.
Copilul percepe candid, dar serios, lumea, iar descoperirea ei, prin limbă, prin cuvinte, prin erori de înțelegere, de pronunție, prin inventarea de cuvinte care nasc umor este, în fond, un exercițiu de cunoaștere, o experiență de viață, un mod de asimilare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Marți, 3 decembrie 2019, la ora 18:00, este inaugurată în Galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Veneția) expoziția intitulată „Hortus Deliciarum” a artistei Maria Victoria Zidaru. Numele Mariei Victoria Zidaru este foarte cunoscut publicului iubitor de artă din România. Artista a expus în numeroase prilejuri în cadrul unor importante manifestări colective din străinătate și se bucură de aprecieri din partea criticii de artă din diferite țări.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
