4 octombrie 2021
„Societatea are un set de povești pe care și le spune despre cine sunt refugiații și cum arată”, arată documentaristul și colegul TED Feras Fayyad. Cu filmele sale, el are misiunea de a separa faptele reale despre refugiați de ficțiune, ca formă de rezistență – pentru el însuși, pentru fiica sa și pentru milioanele de alți refugiați sirieni din întreaga lume. O relatare îngrozitoare, o căutare de a pune capăt nedreptății și o dovadă a puterii povestirilor.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
3 decembrie 2021
Răspunzând pasionaților de colecții tematice filatelice și iubitorilor de animale, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 3 decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale intitulată „Cai”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
11 aprilie 2016
La ora actuală, în lume, 50 de milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească gospodăriile, ceea ce nu s-a mai înregistrat din timpul celui de-al doilea război mondial. În acest moment, peste 3 milioane de refugiați sirieni caută adăpost în țările vecine. În Liban, jumătate din acești refugiați sunt copii; doar 20% merg la școală. Melissa Fleming de la Agenția ONU pentru Refugiați face un apel general pentru a face ca taberele de refugiați să fie locuri de vindecare unde oamenii să își poată dezvolta abilitățile de care au nevoie pentru a-și reconstrui orașele distruse.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
31 octombrie 2007
Cuvântul sub care ar trebui citit Lovinescu este acesta:
„Ironia conciliantă, pe care Lovinescu o recunoştea ca fiind proprie şi aproape absolută între atitudinile stilistice în cea de-a treia fază a activităţii sale (începute la Sburătorul), nu e însă unicul instrument al criticii. Mai des este cazul sarcasmului nimicitor. Acestă însuşire, spirituală să-i spunem, face din Lovinescu un mare polemist. Contestat nu o dată în chiar priceperea şi onestitatea lui literară, numit „marele eunuc” al literelor româneşti, insul refuzat de idee şi de sensibilitate şi, în deriziune, „graţiosul critic” , „criticelul”, „subtilul şi subtiletul critic”, „pasărea colibri”, „sensibilul critic colibri”, animatorul modernismului românesc nu a reprezentat deloc, cum credea el însuşi, spiritul tradiţional de resemnare, ci, intrat până la gât în noroaiele polemicii, a răspuns mai totdeauna la atacuri inteligent, corosiv, luându-şi peste picior adversarii, speculând inconsecvenţele de gândire şi insuficienţa de expresie. A păstrat însă o atitudine intelectuală în discuţie şi, trebuind să răspundă repetatelor atacuri, nu a coborât polemica dincolo de limitele permise. Una din sforţările criticului e tocmai aceea de a introduce în viaţa literară din epocă un climat favorabil discuţiei, efort iluzoriu, a cărui zădărnicie o constata, în amurgul carierei sale, cu amărăciune.” (Eugen Simion)
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
