Un grup de elevi și liceeni din Mehedinți au participat în 2022 la cinci ateliere de învățare prin creație artistică derulate de Asociația MAIE în comuna Ponoarele din Geoparcul Platoul Mehedinți, împreună cu experți în patrimoniu și artiști contemporani. Organizate la final de vară, atelierele și-au propus să le dezvolte tinerilor creativitatea, gândirea critică și să le stimuleze interesul față de patrimoniul specific locurilor din care provin, prin activități de descoperire a valorilor din zonă, utilizând observația și creația artistică.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Dan Costinas in Ştiri
Comenteaza! »

Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, instituție publică de cultură aflată sub tutela administrativă a Consiliului Județean Tulcea, organizează a XLVIII-a ediție a Concursului Național de Poezie „Panait Cerna”, omagiind astfel memoria poetului cernean (Panait Cerna: 25 septembrie 1881, Cerna – 26 martie 1913, Leipzig) ale cărui rădăcini identitare sud-dunărene adaugă o notă în plus texturii mozaicului inter-etnic dobrogean.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Dan Costinas in Concursuri, Poezii, Ştiri
Comenteaza! »

Conținând un spectru de gânduri și sentimente, observații și idei, albumul „Better With You” semnat de Kawala este o colecție de piese cu ritmuri afrobeat, ce te invită la dans și care îți transmit o stare de bine de la început până la sfârșit. Albumul vine în urma unor EP-uri și spectacole live apreciate atât de către criticii de specialitate, cât și de public, care au ajutat trupa, originară din Nordul Londrei, să adune o comunitate de oameni care simt și gândesc similar.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Ştiri
Comenteaza! »

Cea de-a XLVII-a ediție a Concursului Naţional de Poezie „Panait Cerna” se desfășoară sub semn aniversar, odată cu împlinirea a 140 de ani de la nașterea poetului cernean (Panait Cerna, 25 septembrie 1881, Cerna – 26 martie 1913, Leipzig) ale cărui rădăcini identitare sud-dunărene adaugă o notă în plus texturii mozaicului inter-etnic dobrogean.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Concursuri, Poezii, Ştiri
Comenteaza! »

M-am gândit adesea, nu cu puțină nedumerire, la soarta ciudată a lui Conrad Purces dintr-o țară lipsită de atingere cu marea ajunse tocmai să fie un povestaș al mării, și într-o limbă ce nu-i aparținea, ce o vorbise până la moarte cu un vădit accent străin. Încă la vârsta de nouă ani, uitându-se odată la harta Africii, puse degetul pe un cuprins atunci nedescoperit și zise: „Când voi fi mare, acolo mă duc!”

Uitase, firește, de aceasta: dar, peste un sfert de veac, în drumu-i spre Congo se va fi mirat și el de realizarea unei atari presimțiri, precum s-a mirat neîndoios și de imboldul timpuriu ce-l duse, împotriva tuturor stăruințelor, departe de căminul strămoșesc, pe întinsul mărilor. Nu împlinise nici șaptesprezece ani, când sosi în Marsilia, unde, îmbarcându-se pe un vas cu numele parcă nadins născocit de „Tremolino” și colindând Mediterana. Legănându-și întâile avânturi ale tinereții în largul zărilor mișcătoare, în dulcea lumină, în farmecul nestinselor tradiții clasice. natural era să n-o uite nicicând și s-o proslăvească în pagini numeroase, mai ales din cartea sa „The Mirror of the Sea”:

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »

Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:

„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »