Cel mai simpatic dintre autorii instructivi, poetul zâmbitor al bibliofililor, bibliotecarilor, filologilor și altor eroi inofensivi a împlinit în aprilie trecut șaptezeci de ani, și istoricii literari l-au și luat serios în lucru. Și cu o serioasă antipatie. Fiindcă despre Anatole France, ca și despre Socrate, pot zice stâlpii țării sale că nu recunoaște zeii la care se închină statul, și introduce alți zei străini, că lucruri drepte le face nedrepte și corupe tineretul. Mai cu seamă unii profesori de la Universitatea din Paris au mare grijă ca nu cumva junii școlari să-și strice sufletul lor gingaș și neprihănita lor fantezie urmând vorbelor acestui primejdios profet.
Cu vreo zece ani în urmă, întâlneam încă studenți francezi care spuneau pe dinafară bucăți întregi din France; acum el are, se zice, mulți admiratori în America de Sud, dar acasă la dânsul este pus, după o formulă cunoscută, printre acei care au făcut cel mai mare rău patriei franceze. Și aceasta e tot o exagerare, ar putea zice Daudet aici, cum zice la sfârșitul epopeii sale tarasconeze! Toate aceste nu ne privesc poate prea mult pe cititorii mei și pe mine. Am vorbit de ele numai pentru cazul când cuiva i-ar cădea în mână scrierile acelor profesori, pentru ca să aibă în vedere substratul sentimental ce se ascunde, sub impunătorul material erudit, în lucrările acelea.
După producţii memorabile ca „Inima neînfricată” sau „Apocalypto”, Mel Gibson revine în postura de regizor cu remarcabila poveste adevărată a soldatului care a rămas fidel credinţelor sale pacifiste în ciuda ororilor de pe câmpul de luptă. Trecând de la dragoste, la procese de conştiinţă şi până la brutalitatea scenelor de război, Mel Gibson prezintă din 4 noiembrie 2016, în cinematografele din România, „Fără armă în linia întâi” („Hacksaw Ridge”), o drama emoţionantă despre datorie şi devotament.
Talentele a doi dintre cei mai talentați povestitori din lume – Roald Dahl și Steven Spielberg – se combină pentru prima oară pentru a aduce pe marile ecrane iubita carte pentru copii „Marele Uriaș Prietenos” (“The BFG”), devenită o lucrare clasică a genului. Filmul are premiera în România pe 2 septembrie 2016.
În cadrul ciclului CinemaTEK consacrat marilor cineaști români, Institutul Cultural Român de la Berlin sărbătorește 90 de ani de la nașterea cineastului român Ion Popescu-Gopo. În cadrul unei seri omagiale organizată în data de 31 octombrie 2013, publicul berlinez are ocazia să vizioneze la sediul institutului câteva dintre cele mai importante scurtmetraje de animație pentru care Gopo a obţinut importante premii internaționale: „Scurtă istorie” (1957), „Șapte Arte” (1958) și „Homo sapiens” (1960), precum și filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă” (1962).
Invitat este criticul de film Mihai Fulger, care va face o prezentare introductivă a filmelor şi va purta o discuţie cu publicul după proiecţiile de film.
În acest discurs înflăcărat de la TEDxSanMigueldeAllende, care deja a făcut senzație în Mexic, Emiliano Salinas, fiul fostului președinte Carlos Salinas de Gortari, critică actualul climat violent din Mexic – sau, mai bine zis, ilustrează modul în care reacționează societatea mexicană în fața violenței. El trasează drumul pe care societatea ar trebui să îl urmeze pentru a depăși faza de negare și teamă, astfel încât să poată apoi întreprinde acțiuni pacifiste, comunitare. Salinas îi îndeamnă pe toți cetățenii să pună piciorul în prag și să ia destinul țării lor în propriile mâini. Acesta este primul discurs TED apărut într-o limbă alta decât engleza.
Poetul, prozatorul, şi traducătorul Mihu Dragomir – pe numele său adevărat înscris în certificatul de naştere, Mihail C. Dragomirescu se năştea, în 24 aprilie 1919, la Brăila într-o familie de învăţători. Fiind elev în clasa a III-a, «editează», cu banii de buzunar (2 lei), o «revistă» intitulată „Lumea copiilor”, scrisă şi desenată de mână. Tirajul a fost de doar două exemplare: unul pentru colecţia «redacţiei», al doilea, pentru sora sa, singura abonată.
În anul 1929 devine elev, timp de patru ani al Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, perioadă în care participă la concursuri literare, ia lecţii de muzică, compune jocuri de cuvinte încrucişate şi colaborează la revistele Rebus, Curentul jocurilor şi Revista jocurilor. Începând cu clasa a V-a este transferat ca intern la Liceul Gheorghe Şincai din Bucureşti, unde înfiinţează Asociaţia rebusistă Gheorghe Şincai, dar în toamna anului 1934 revine la Brăila la Liceul Comercial Petre Bancotescu.