Ion Popescu-Gopo omagiat la Berlin
În cadrul ciclului CinemaTEK consacrat marilor cineaști români, Institutul Cultural Român de la Berlin sărbătorește 90 de ani de la nașterea cineastului român Ion Popescu-Gopo. În cadrul unei seri omagiale organizată în data de 31 octombrie 2013, publicul berlinez are ocazia să vizioneze la sediul institutului câteva dintre cele mai importante scurtmetraje de animație pentru care Gopo a obţinut importante premii internaționale: „Scurtă istorie” (1957), „Șapte Arte” (1958) și „Homo sapiens” (1960), precum și filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă” (1962).
Invitat este criticul de film Mihai Fulger, care va face o prezentare introductivă a filmelor şi va purta o discuţie cu publicul după proiecţiile de film.
Ion Popescu-Gopo este primul cineast român care a câştigat un trofeu major la Cannes – Palme d’Or pentru scurtmetraj – şi unul dintre cei mai importanţi regizori de desene animate din România. După ce a obţinut Marele Premiu la Cannes, omuleţul animat de Gopo a devenit celebru în întreaga lume. Faimosul omuleţ va reapărea pe parcursul următoarelor trei decenii în 21 de scurtmetraje create de Gopo: “Şapte arte”, „Homo sapiens” (1960), “Alo! Halo!” (1962), “Ecce homo” (1977), “Trei mere” (1979), “Quo vadis Homo sapiens” (1982), “Homo Faber” (1986) etc.
Lungmetrajul „S-a furat o bombă”, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu, a fost, de asemenea, nominalizat la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1962 şi a contribuit la faima internaţională a cineastului român. „S-a furat o bombă” este o parabolă politică science fiction cu accente parodice. Bazat pe gag-uri şi imagini comic-burlești, filmul „S-a furat o bombă” ne aminteşte de cinematografia lui Keaton si Chaplin. Gopo parodiază estetica filmelor cu gangster, precum şi a filmelor americane de urmăriri, aducând în prim-plan personaje de o candoare care intră în dezacord comic cu statutul profilat de gangster pe care îl deţin. Gangsterii din „S-a furat o bombă“ se tem ei înşişi de bomba pe care o fură, se deghizează şi fug, inversând rolurile între urmăritor şi urmărit într-o manieră parodică.
Criticul de film Mihai Fulger observă că există între scurtmetrajele de animaţie şi lungmetrajul „S-a furat o bombă” o puternică continuitate tematică. Personajul principal, interpretat de Iurie Darie şi botezat de această dată „Om”, este, fără îndoială, o nouă metamorfoză a omuleţului. În plus, atât în filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă”, cât şi în unele scurtmetraje, precum „Homo Sapiens”, după cum explică Mihai Fulger, „omuleţul poartă în el aceeași încărcătură ideatică, fiind un pacifist, un bonom, un personaj care deschide ochii cu candoare asupra lumii şi încearcă să-i priceapă misterele. Perpetua sa ingenuitate este dublată de sensibilitate (simbolizată de floarea pe care protagonistul o poartă pretutindeni), ceea ce sporeşte ataşamentul spectatorilor faţă de personajul animat. Este semnificativ faptul că „Om”, junele şi şarmantul fluieră-vânt din „S-a furat o bombă”, stârneşte mânia militarilor camuflaţi şi înarmaţi tot din cauza unei flori, iar în finalul ciclic al acestui film eroul şi partenera sa, folosind o bucată din bomba atomică, umplu cu flori câmpul pustiit pe care se desfăşuraseră experimentele nucleare, la fel cum, în „Scurtă istorie”, omuleţul sfârşea prin a umple cu flori întreaga galaxie.”
Ion Popescu Gopo a mai regizat filmele de lungmetraj „Pași spre lună” (1964), „Maria Mirabela” (1981), „Galax, omul păpușă” (1984), „Rămășagul” (1984) ș.a.
Pe lângă activitatea sa de regizor, Ion Popescu-Gopo a fost și artist plastic, caricaturist, actor şi scenarist de film, lăsând, prin inventivitatea și modernitatea sa, o amprentă puternică asupra cinematografiei românești.
fără voturi
Încarc...