După o premieră răsunătoare în toamna anului trecut, Festivalul literar româno-britanic „Romania Rocks” revine la Londra pentru o nouă ediție efervescentă, în perioada 3-9 noiembrie 2021. Creat de Institutul Cultural Român din Londra şi beneficiind de susținerea European Literature Network, „Romania Rocks 2” este unul dintre cele mai importante evenimente literare româneşti ale anului din capitala britanică.
Continuare »
fără voturi
Încarc...FFE 2020 s-a mutat din sălile de cinema în spațiul online. În perioada 8-16 iunie 2020, pe platforma FFE.ro, au putut fi vizionate 11 din cele 18 filme românești ale secțiunii Cinem@casa, realizate în timpul pandemiei.
De pe 17 iunie 2020, timp de 5 zile, FFE se vede pe TIFF Unlimited, platforma de video streaming a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Laureat al premiului Oscar, regizorul Martin Scorsese aduce pe marile ecrane din 17 martie 2017 producţia „Silence”, povestea mult așteptată despre credință și religie, care se concentrează asupra unor misionari portughezi din secolul al XVII-lea. Aceștia pornesc într-o călătorie periculoasă în Japonia, pentru a-și găsi mentorul pierdut, părintele Cristavao Ferreira, și pentru a împărtăși și altora crezul creștin. Scorsese regizează „Silence” pe baza unui scenariu pe care l-a scris împreună cu Jay Cocks. Filmul, inspirat din romanul premiat al lui Shusaku Endo, publicat în 1966, examinează cea mai arzătoare dilemă a religiei și spiritualității: tăcerea lui Dumnezeu în fața durerii omenești.
Continuare »
2 voturiÎncarc...În perioada 17 noiembrie – 11 decembrie 2016 are loc la Munchen „Zilele Culturii Române”. Acest eveniment de amploare şi-a câştigat un renume nu doar la nivel regional, manifestările organizate atrăgând un public numeros.
„Zilele Culturii Române”, organizate anual în colaborare cu parteneri de prestigiu care activează pe scena culturală din Bavaria, aduc în faţa invitaților un program cultural divers. Acesta cuprinde Festivalul Filmului Românesc, eveniment prestigios, de mare anvergură, primit cu entuziasm atât de publicul cinefil, cât şi de presa de specialitate, şi aflat la cea de-a 11-a ediţie, precum şi o serie de manifestări culturale, din domenii precum teatrul, muzica sau artele vizuale.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.
Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îi invită pe cei mici la primul modul al Școlii de Vară de la Antipa, intitulat „Viața pe 6 picioare”, care se desfășoară în perioada 4–8 iulie 2016 în Sala Atelier a Muzeului, între orele 10:15 și 12:30.
Universul uimitor al insectelor ne oferă o diversitate impresionantă de culori, forme, mărimi, comportamente şi obiceiuri care pot inspira redactarea unor adevărate poveşti. Modulul „Viața pe 6 picioare” descifrează unele dintre cele mai fascinante mistere și lămureşte curiozități izvorâte din lumea acestor viețuitoare.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
