Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului („Golanii”), asistăm la zbuciumul unui „întreținut” care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepția” lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea.
Cu această schiță (ca și cu alta, „Culcușul”) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri.
Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheri” și „fraieri”. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții.
Scris şi regizat de Damien Chazelle, „La La Land” urmăreşte povestea Miei (interpretată de Emma Stone), o actriţă aspirantă, şi a lui Sebastian (interpretat de Ryan Gosling), un muzician îndrăgostit de jazz, care se zbat să atingă succesul într-un oraş în care prea multe vise şi inimi sunt frânte zi de zi. Plasat în Los Angeles-ul zilelor noastre, printre decoruri cuceritoare şi momente muzicale fascinante, filmul surprinde bucuriile, dar şi dezamăgirile cotidiene a doi tineri în încercarea lor de a-şi îndeplini visele. Cu siguranţă unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, care se bucură deja de şapte nominalizări la Globurile de Aur şi se poziţionează astfel ca unii dintre marii favoriţi la Oscaruri, „La La Land” aduce o poveste de dragoste emoţionantă cu ritm şi muzică, în premieră, din 23 decembrie 2016, în cinematografele din toată ţara.
„Borgman” este un thriller horror cu tentă de umor negru, regizat de olandezul Alex van Warmerdam, despre un vagabond care intră în viaţa unei familii din partea superioară a societăţii, transformând-o imediat într-un adevărat coşmar. Selecționat în Competiţia Oficială Cannes 2013, și menţionat ca „una din surprizele competiţiei”, „Borgman” rulează în cinematografele din România, din 16 mai 2014.
„Marea frumuseţe” („La Grande Bellezza”), în regia lui Paolo Sorrentino, câştigător al premiului Oscar 2014 pentru Cel mai bun film străin, intră în cinematografele din România vineri, 28 martie 2014. Filmul spune, cu accente felliniene, povestea lui Jep Gambardella, regele autoproclamat al lumii mondene din Roma, ajuns acum la 65 de ani. Fost ziarist de succes şi scriitor în tinereţe, Jep este nelipsit de la toate dineurile cu ştaif din Roma, el însuşi gazda unor petreceri de neuitat pe terasa apartamentului său cu vedere la Collosseum.
Câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, Leymah Gbowee are de spus două poveşti impresionante – despre transformarea propriei ei vieţi şi despre potenţialul neexplorat ale fetelor de pretutindeni. Putem transforma lumea descătuşând măreţia fetelor?
Joi, 18 februarie 2010, de la ora 18:00, are loc in sala de conferinţe a Accademia di Romania din Roma prezentarea volumului “Veneti in Romania”, semnat de Roberto Scagno, Paolo Tomasella şi Corina Turcu.
Volumul este recent publicat de catre Longo Editore din Ravenna într-o serie în care se publicaseră anterior studii despre emigraţia din regiunea Veneto în SUA, Africa de Sud, Elveţia, Australia şi Benelux. În cadrul emigraţiei din regiunea Veneto în ultima treime a sec. XIX, un capitol important, dar încă neexplorat suficient, priveşte ţările din Europa Centrală şi de Est. Emigraţia venetă a jucat în aceste regiuni un rol major în crearea infrastructurilor rutiere şi feroviare, în construcţiile publice. Cartea se ocupă în mod special de România – „sora latină din Orient”. Din provinciile venete au sosit mână de lucru calificată, artişti şi oameni de cultură. In perioada interbelică, din Veneto sosesc în România muncitori specializaţi, industriaşi, ingineri, arhitecţi, într-o emulaţie întreruptă brutal în 1948. În volum sunt publicate şi contribuţii care privesc dezagregarea comunităţii italiene din România, exodul unor italieni şi asimilarea forţată a celor rămaşi.
Încarc...
