Search Results

 3 iunie 2020

„Prosper Mérimée” de Vasile Alecsandri

I
Pentru cine apreciază frumusețile literaturii franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper Mérimée e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins, pe filozoful amabil, dar și pe unul din cei mai adevărați reprezentanți ai spiritului de conversaț ie franceză.

Bagajul său literar nu este voluminos; însă are mare preț în ochii amatorilor estetici de scrieri ce pot servi de model, precum: Colomba, la Venus d’Ille, l’enlèvement de la redoute, le vase ètrusque, les chroniques de Charles IX etc. și mai multe studii asupra literaturilor slave și spaniole. El a fost cel întâi care a făcut cunoscut în Francia pe celebrul Pușkin, traducând diverse opere de ale acestui poet rus și a scris un șir de epistole foarte interesante asupra Spaniei, unde îi plăcea ades să călătorească.

Tot ce a ieșit de sub pana lui este cizelat cu măiestrie, ca obiectele artistice ale lui Benvenuto Cellini; însă cine poate spune talentul său de narator? cine poate descrie finețea observărilor spirituoase, care străluceau cu atâta profuzie și atâta farmec în conversația lui! Eu am avut norocirea de a-l cunoaște în călătoria din Spania, la anul 1853, și a-l întâlni în mai multe rânduri, atât în Paris, cât și la Cannes, unde-și petrecea lunile de iarnă; și dar găsesc de o plăcută datorie a spune compatrioților mei că Prosper Mérimée a fost unul din acele personaje eminente din Francia care s-a interesat mult la soarta României.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 iunie 2018

Colecţia Alexandra şi Barbu Slătineanu

În acest an Muzeul Colecțiilor de Artă împlinește patruzeci de ani de la inaugurarea sa ca secție a Muzeului Național de Artă al României. Cu această ocazie, Muzeul Colecțiilor de Artă propune publicului întâlniri lunare cu specialiștii săi, cu scopul de a evidenția câte o colecție și pentru a reliefa personalitatea colecționarilor care au contribuit la dezvoltarea vieții artistice și culturale a țării. Miercuri, 13 iunie 2018, ora 16:30 publicul este așteptat să descoperiți „Colecția Alexandra și Barbu Slătineanu” și să participați la prezentarea susținută de Gabriela Vasiliu.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 iulie 2016

„Focul de la Moreni” de George Topîrceanu

Focul de la Moreni e cel mai venerabil incendiu din Europa. Totuși acest Matusalem al nostru e încă verde, se ține drept ca o lumânare și, dacă i s-ar îngădui să se dea pe lângă vreo sondă din apropiere, ar fi în stare să facă pui.

Guvernul a instituit pe lângă Focul de la Moreni o comisiune permanentă de oameni serioși, care veghează să nu i se întâmple nimica rău. Dar cum românul se naște pompier, nenumărați cetățeni de prin toate unghiurile țării își bat capul să născocească vreun mijloc prin care să atenteze la existența lui. Se zice că un domn grefier, având toată ziua și toată noaptea Focul de la Moreni în cap, a propus autorităților să vâre pe gaura sondei un șomoiog de câlți, îmbibat în oțet aromatic; iar un părinte călugăr, în care nimeni nu bănuia că dormitează un pompier de rasă, s-a oferit să-i citească la cap o molitvă… Dar aceste mijloace patriarhale, cu care altădată orice foc se stingea la sigur, nu mai au nici o trecere pe lângă incendiile din zilele noastre. S-a stricat lumea și s-a păcătoșit. Focul de la Moreni, după părerea mea, nu mai poate fi potolit astăzi decât prin persuasiune. Ar trebui să-l luăm pe departe, cu vorbă bună, să-l convingem c-a ars destul, că ne vede lumea și că e rușine să se mai dea în spectacol.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 13 august 2012

Festivalul de epigrame „Fersigana”, ediţia a VIII-a

Întâlnirea estivală a epigramiştilor din cadrul Clubului „Spinul” Baia Mare a avut loc şi în 2012 la Fersig, comuna Satulung, la cabana domnului profesor Romulus Filip. Vremea a ţinut cu spiniştii în sensul că nu a fost caniculă, nu a plouat iar soarele a fost darnic.

S-a început cu o cafea, bureţi usturoi prăjiţi cu mujdei, până ce Gelu Dragoş a adus plăcintele calde făcute de soţia lui. Atmosfera a fost întreţinută ca de obicei de Toma G. Rocneanu, Vasile Ţincaş şi Vasile Mureşan. Înainte de masa de prânz, domnul profesor Ioan Şiman ne-a spus să „fabricăm” o epigramă în care cuvântul „legumă” să fie cuprins. S-a mâncat grătare, pulpe, iar doamnele Magda Gross, Maria Pop, Eva Botnar, Ana Dragoş au avut sarcina să jurizeze creaţiile competitorilor.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 15 iunie 2010

Antologia proverbelor ciudate

Antologia proverbelor ciudateLa Editura Humanitas a apărut în colecţia Râsul lumii volumul „Antologia proverbelor ciudate„, o culegere de Stephen Arnott.

Om cu un palmares impunător în materie de texte comice, Stephen Arnott culege de data asta pepite de înţelepciune din toata lumea şi le adună în volum. Elementul lor comun e umorul care luminează pe dinăuntru fiecare frază. Cine deschide această carte constată din nou că nu există monopol pe ascuţimea minţii. Proverbele adunate de Stephen Arnott ne fac să privim cu alţi ochi filonul popular din Malaysia şi Slovacia, din Noua Zeelandă şi Sri Lanka, din Jamaica şi China. Din toate aceste locuri ţâşnesc vorbe de efect, pe care eşti tentat să ţi le notezi, spre a le folosi la momentul cuvenit, întru epatarea şi fermecarea celor din jur.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 30 iulie 2009

115 ani de la naşterea lui Păstorel Teodoreanu

„Păstorel” este pseudonimul scriitorului Alexandru Osvald Teodoreanu, născut la 30 iulie 1894 în Dorohoi, nepot al lui Alexandru Teodoreanu şi fiu al lui Osvald Teodoreanu, botezat atribuindu-i-se prenumele ambilor înaintaşi paterni. Apreciind probabil prea împovărătoare prenumele sale, şi le prescurtează semnând oficios Al.O. Teodoreanu şi, ca scriitor, cu pseudonimul Păstorel, ales deloc întâmplător, după cum afirmă în volumul „Caiet – Foi îngălbenite”, 1938, prin a sa literară

Spovedanie

Cântat-am vinul şi-l băui pre el,
Şi-aşa, precum din flori slăvitul soare,
Cules-am toată roua din pahare,
Voios ca cel din urmă menestrel.

Am păstorit în viaţă vinuri rare
(De-aceea îmi şi zice Păstorel)
Şi de la Grasă pân’ la Ottonel,
Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 6 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'morcov'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii