Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Want Want
Maggie Rogers a lansat single-ul „Want Want”, o celebrare și încurajarea atracției irezistibile. Ea a făcut echipă cu Kid Harpoon și Del Water Gap pentru a produce melodia, care a fost înregistrată la Electric Lady Studios din New York City, Peter Gabriel’s Real World Studios lângă Bath, Anglia și Sid’s Palace din Scarborough, ME. Cântecul a fost scris inițial în carantină cu Del Water Gap în Maine și adus la forma sa completă cu Kid Harpoon în New York și Bath.
Continuare »
Pallady 150
Sub genericul „Pallady 150”, în perioada 1 decembrie 2021 – 3 aprilie 2022, sunt deschise patru expoziții coordonate de Călin Stegerean și dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști români. Expozițiile își propun să prezinte aspecte inedite ale creației sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR.
Continuare »
Alicia Eggert: Sculpturi imaginare care explorează felul cum percepem realitatea
Membrul TED Alicia Eggert ne poartă într-un tur vizual prin munca sa, de la o sculptură gigant pe o insulă din Maine până la o instalație interactivă care se umflă doar când oamenii se țin de mână, creând un curent electric. Munca ei explorează puterea artei pentru a inspira mirare și a întreține speranța în vremuri întunecate. Cum spune ea: „Un viitor mai luminos, mai sustenabil, mai echitabil depinde în primul rând de abilitatea noastră de a ni-l imagina.”
Recuperarea valorilor. ICR publică doi reprezentanți ai exilului literar românesc din Franța
„Notă la comemorarea lui Renan” de Paul Zarifopol
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Continuare »