Teatrul Notara, alături de agenția de comunicare creativă Media One (România) și compania artistică Artepunkt Skandinavia (Norvegia), parteneri în cadrul proiectului „Teatrul, o nouă normalitate #reinventare”, anunță finalizarea și ieșirea la public a celor șase spectacole pentru care s-a primit finanțare prin granturile SEE. În cadrul proiectului, reprezentațiile sunt oferite gratuit grupurilor țintă, atât în România, cât și în Norvegia, spectacolele fiind jucate atât cu public în sală, cât și transmise în regim de live streaming, prin parteneriate cu licee la nivel național, chiar în timpul orelor de curs.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Dan Costinas in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Cântărețul, rapperul, producătorul, antreprenorul și superstarul din India, Badshah, colaborează cu J Balvin, pentru un viitor hit internațional, „Voodoo”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Regizorul ucrainean de renume internațional Andriy Zholdak se află în această perioadă la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unde montează piesa „Femeia mării” a celebrului autor norvegian Henrik Ibsen. Primele reprezentații au loc în datele de 5, 6, 11 februarie 2022, ora 18:00, în Sala „Amza Pellea” a teatrului. Spectacolul este recomandat persoanelor peste 18 ani.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Teatru, Ştiri
Comenteaza! »

Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: „Tot un bou ș-o belea”. Fratele cel sărac — sărac să fie de păcate! — tot avea și el o pereche de boi, dar colè: porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de asemene lucruri, totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-său, care avea de toate. Nevasta celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi odată de frate-său. Ea zicea adeseori:

— Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate.

— Apoi, dă, măi nevastă, sângele apă nu se face. Dacă nu l-oi ajuta eu, cine să-l ajute?

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
Comenteaza! »

În 1972, Thomas Sankara a fost prins în revoluția care încerca să smulgă controlul Madagascarului din mâinile colonialismului francez. Protestatarii i-au inspirat pe nativii Africii de Vest să citească scrierile liderilor socialiști și să găsească înțelepciune în strategia militară. Lăsând în urmă Madagascarul în 1973, Sankara era determinat să își elibereze țara de sub jugul colonial. Lisa Bacon povestește viață emblematică a revoluționarului.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED-ED, Video
Comenteaza! »

Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte.

O răzeșie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe albe pentru zile negre; căci lega paraua cu zece noduri și tremura după ban.

Pentru a nu răzleți feciorii de pe lângă sine, mai dură încă două case alăture, una la dreapta și alta de-a stânga celei bătrânești. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — și a nu orândui nimic pentru împărțeală până aproape de moartea sa. Așa făcu; și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângâiată de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea în sine: „Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni și nu le-oi lăsa nici pas a ieși din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea — fie-i țărna ușoară! — așa a făcut cu mine. Și bărbatu-meu — Dumnezeu să mi-l ierte! — nu s-a putut plânge că l-am înșelat sau i-am risipit casa; … deși câteodată erau bănuiele… și mă probozea… dar acum s-au trecut toate!”

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
Comenteaza! »