Femeia mării
Regizorul ucrainean de renume internațional Andriy Zholdak se află în această perioadă la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unde montează piesa „Femeia mării” a celebrului autor norvegian Henrik Ibsen. Primele reprezentații au loc în datele de 5, 6, 11 februarie 2022, ora 18:00, în Sala „Amza Pellea” a teatrului. Spectacolul este recomandat persoanelor peste 18 ani.
Câștigător al Premiului UNESCO pentru arte performative (2004) dar și al celebrelor Premii Masca de Aur (Rusia) și OPER (Germania), regizorul ucrainean de teatru și operă Andriy Zholdak montează pentru prima dată la Naționalul craiovean la propunerea domnului George Banu, Președinte de Onoare al AICT – Asociația Internațională a Criticilor de Teatru și consilierul artistic al proiectului „Femeia mării”.
George Banu spune:
Andriy Zholdak a pus în scena „Rosmersholm”, o altă piesă de Ibsen, unde simbolismul și realismul, de asemenea, se conjugă. Acum el se confruntă cu „Femeia mării” și apetitul insațiabil de nemărginire a acestei eroine crescute pe un far în mijlocul apei și eșuată pe malul unui mediocru fiord. Zholdak mobilizează resursele teatrului pentru a materializa „nevoia de altundeva”. Nevoia vitală… iar, pentru el, nevoia de teatru.
Spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen în traducerea lui Valeriu Andriuță și versiunea scenică a Ioanei Mălău îi are în distribuție pe actorii Costinela Ungureanu, Nicolae Vicol, Angel Rababoc, Raluca Păun, Petronela Zurba, Cătălin-Mihai Miculeasa, Cătălin Vieru, Irina Danciu și Roxana Mutu.
Regia, co-scenografia, light-design-ul și ilustrația muzicală sunt semnate de către Andriy Zholdak, decorul și creația video poartă semnătura lui Danilo Zholdak, costumele sunt semnate Yan Zholdak, iar muzica poartă amprenta lui Valentyn Silvestrov.
Andriy Zholdak explică:
În 1888, Ibsen a scris „Femeia mării”; suntem acum în 2022. Au trecut 134 de ani… timpurile și semnificațiile și formele s-au schimbat parțial, dar în unele locuri au avut loc fracturi și schimbări tectonice: în mentalitatea oamenilor și mai ales cea a femeilor. Ellida mea este în viață astăzi, o întâlnesc adesea în diferite orașe și țări în care călătoresc… Această Ellida de astăzi a moștenit de la prima Ellida (strămoșul-Ellida) aceeași „boală a mării”… aceeași naștere extraterestră… „sufletul” care într-un incubator ascunde și are cusut adânc în el „alteritatea”. Ellida l-a primit ca testament, de la forțe superioare, prin calea Destinului și servește drept protecție împotriva oamenilor… care se află în preajmă, care o iubesc sau o disprețuiesc. În plasma ei, în mintea ei, care nu este una obișnuită, mișcă milioane și miliarde de neuroni care nu oglindesc lumea exterioară sau realitatea… ci viitorul oamenilor.
Dramaturgul norvegian Henrik Ibsen (1828 – 1906) este unul dintre reprezentanţii dramei de idei din literatura mondială. Inițiator al curentului modernist în teatru, Ibsen este unul dintre cei mai influenți dramaturgi ai timpurilor sale, fiind cel mai frecvent jucat autor din lume, după Shakespeare. Respins şi neînţeles în Norvegia, Ibsen a trăit timp de 27 de ani în străinătate, în Italia şi Germania, revenind la Oslo de-abia în anii 1890.
Liviu Rebreanu spunea:
Trebuie să ne apropiem încet de Ibsen, una dintre cele mai complexe personalităţi literare. Ibsen e un realist înverşunat şi cu toate acestea opera lui e îmbibată de poezia şi de avântul romantismului.
Piesa „Femeia mării” / „Fruen fra havet” este scrisă în Germania, iar premiera absolută a avut loc la Teatrul Christiania, pe 12 februarie 1889.
Criticul George Banu analizează:
Piesa lui Ibsen e o capodoperă. Aici marele scriitor norvegian pleacă de la contextul cunoscut al unei familii nordice, context realist în care injectează cu geniu forța simbolului. „Femeia mării” asociază cele două dispoziții opuse și dezvăluie sfâșierile unor personaje care, toate, își afirmă nevoia de altundeva. Nimeni nu e aici la locul lui și, într-un fel, confirmă titlul celebru al unui roman de Milan Kundera – „Viața este altundeva”. Acest apetit de îndepărtare e sursă de suferință, dar totodată semn de rezistență, căci fiecare, de la tinerele fete la protagonista piesei, se sufocă în cadrul domestic, în satul izolat și își dorește accesul la un alt orizont, departe, altundeva. Străini în mijlocul cadrului cotidian, ei nu privesc decât spre un alt orizont … orizont dorit, dar periculos. Să le ascultăm visele și să le împărtășim nostalgiile.
Andriy Zholdak, regizor ucrainean de teatru și operă, născut la Kiev, a studiat regia de teatru la Moscova, la clasa profesorului Anatoli Vasiliev. A pus în scenă spectacole de teatru și operă în Ucraina, Franța, Rusia, România, Germania, Elveția, Finlanda, Suedia, Macedonia, Belgia, Polonia, Muntenegru.
Prelegerile sale pe teme precum „Actorul viitorului“ și „Quantum Teatru”, dar și atelierele speciale care disecă Arta Actoriei au fost ținute în Brazilia, Japonia, Italia, Spania.
A primit Premiul UNESCO pentru arte performative în 2004, Premiul Masca de Aur la categoria Cel mai bun spectacol de operă și Cel mai bun regizor pentru montarea sa cu „Evgheni Oneghin” de P.I. Ceaikovski la Teatrul Mihailovski din Sankt Petersburg în 2014, iar în 2016, tot Premiul Masca de Aur la categoria Cel mai bun ansamblu, pentru spectacolul „Trei surori” de A.P. Cehov la Teatrul Alexandrinski din Sankt Petersburg.
Montarea sa cu opera „Vrăjitoarea” de Ceaikovski la Opera din Lyon a fost declarată cel mai bun spectacol din 2019 la Premiile OPER din Germania și nominalizată pentru cea mai bună producție la Premiile Mondiale OPER din 2020.
Cea mai recentă producție montată de Zholdak este opera „Castelul Prințului Barbă-Albastră” a lui Bartók la Opera din Lyon, Franța, în primăvara lui 2021.
fără voturi
Încarc...