Intimitatea nu a murit, dar tehnologia de supraveghere prin recunoaștere facială ar putea s-o omoare, spune Kade Crockford, apărător al drepturilor civile. Într-un discurs care ne deschide ochii, Kade subliniază motivele cutremurătoare pentru care această tehnologie invazivă, alimentată de bazele de date ale recunoașterii faciale adesea eronate, care urmărește oamenii fără ca ei să știe, îți amenință drepturile fundamentale. Află ce trebuie făcut pentru a interzice guvernului să o folosească înainte de a fi prea târziu.
Tehnologia care poate descifra activitatea creierului și poate dezvălui ce gândim și simțim își face deja apariția, spune Nita Farahany, profesor de drept și etică. Ce va însemna pentru dreptul nostru la intimitate, deja încălcat? Într-o discuție de atenționare, Farahany atrage atenția asupra unei societăți în care oamenii sunt arestați doar pentru că s-au gândit că ar putea comite o infracțiune (cum se întâmplă în „Minority Report”), iar interesele private vând informațiile despre creierul nostru – și pledează în favoarea unui drept la libertatea cognitivă, care să protejeze libertatea noastră de gândire și de autodeterminare.
Institutul Cultural Român organizează luni, 19 februarie 2018, de la ora 18:00, evenimentul „Brâncuși – Duchamp – Marthe, în intimitatea atelierului din Impasse Ronsin”, în Sala Mare din Aleea Alexandru nr. 38, București, în cadrul căruia are loc lansarea albumelor „Brancusi et Marthe – ou l’histoire d’amour entre Tantan et Tonton” și „Correspondance Brancusi – Duchamp”, urmată de o dezbatere între Doina Lemny, editoarea volumelor, și Cristian Robert Velescu, istoric de artă. În încheiere, ansamblul Imago Mundi susține concertul Isvor – Brâncuși.
Delimitarea dintre public și privat s-a încețoșat în ultimul deceniu, în ambele aspecte, real și virtual, iar Alessandro Acquisti este aici să ne explice ce înseamnă acest lucru și de ce e important. În acest discurs care ne dă de gândit, puțin descurajator, el ne împărtășește detalii ale recentei cercetări aflate în desfășurare – incluzând un proiect care ne arată cât de ușor este să potrivești o fotografie a unui străin alături de informațiile sensibile personale.
Ne facem griji că messengerul, SMS-urile și Facebook-ul distrug intimitatea oamenilor, dar cercetările întreprinse de Stefana Broadbent au demonstrat că tehnologia comunicațională este capabilă de cultivarea unor relații profunde, de transmiterea iubirii peste bariere ca distanța și de regulile de la locul de muncă.
Cartea „În intimitatea secolului 19” de Ioana Pârvulescu, apărută la Humanitas în 2008, este o incursiune aparte în istorie, care te face să înţelegi mai ales prin simţire acele vremuri. Iată că în 2008, Humanitas Multimedia propune şi o variantă audiobook, în lectura lui Victor Rebengiuc, cu o introducere în lectura autoarei.
Marele actor Victor Rebengiuc, cu o voce atât de personală, a mărturisit: „Îmi place să citesc cu voce tare. Îmi amintesc cum în liceu, profesorul de limba română mă punea să le citesc colegilor, în clasă, fragmentele literare din manual. A fost primul pas pe care l-am făcut către teatru, către cariera de actor.”