Gerard Ryle a condus echipa internațională care a scos la iveală Dosarele Panama, cele 11,5 milioane de documente care divulgă 40 de ani de activitate a firmei de avocatură Mossack Fonseca, oferind astfel o viziune fără precedent asupra scopului și metodelor din lumea secretă a fondurilor offshore. Iată povestea din spatele celui mai mare proiect de colaborare jurnalistică din istorie.
Romfilatelia a participat, la Palatul Parlamentului, la evenimentul de marcare a împlinirii 50 de ani de la semnarea de către România a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural cu panouri filatelice reprezentative. O dovadă în plus că ţara îşi transferă mesajele în spaţiul public naţional şi internaţional prin intermediul mărcilor poştale.
Cuco a lansat piesa „Time Machine”. După ce recent și-a anunțat viitorul album, „Fantasy Gateway”, care apare pe 22 iulie 2022, Cuco împărtășește a doua melodie din noul proiect cu „Time Machine”, o baladă psihedelică despre dorința de a merge înapoi în timp și de a schimba modul în care a fost gestionată o relație.
Publicul este invitat la o nouă deschidere în cadrul programului MNȚRplusC, la subsolul Muzeului Național al Țăranului Român, joi 5 august 2021, începând cu ora 19:30, video-show și vernisaj. De această dată, MNȚRplusC propune un program integral de artă video sub forma unui comentariu asupra corporalității, a terapiei ca metodă de rezistență și a medierii între corp și spirit. Coordonator și curatorul programului este Ilina Schileru, iar designul de expoziție este semnat de Mircea Tancău.
„Nu ar trebui să fie un act de feminism să știm cum ne funcționează corpul”, spune ginecologul și autorul Jen Gunter. În această discuție revelatorie, ea explică modul în care rușinea menstruală reduce la tăcere, reprimă și duce la răspândirea unei dezinformări dăunătoare și la gestionarea greșită a durerii. Declarând încheiată epoca tabuurilor menstruale, ea oferă o lecție clară, foarte necesară despre modul de funcționare, odată misterios, al uterului.
Tragedia care a avut loc în clubul COLECTIV în noaptea de 30 octombrie 2015, precum și gestionarea incompetentă a Planului roșu de intervenție pentru salvarea celor răniți în incendiu, au determinat proteste de amploare ale populației, conducând la căderea Guvernului Ponta pe 4 noiembrie 2015. Mobilizarea rapidă și de amploare a protestatarilor s-a realizat prin intermediul rețelelor informatice de socializare. Un fenomen asemănător a fost înregistrat și în cursul campaniei de alegeri prezidențiale din noiembrie 2014.
Odată pusă în mișcare, această forță uriașă a fost capabilă ca, într-un timp foarte scurt, să schimbe cursul alegerilor prezidențiale, iar peste un an să declanșeze căderea guvernului condus de Victor Ponta. Fenomenul menționat reapare la sfârșitul lunii ianuarie 2017, când zeci de mii de cetățeni sunt mobilizați prin intermediul rețelelor de socializare să participe la ample proteste împotriva Ordonanței de urgență a guvernului nr.13 din 2017.
Prezență activă, de mai multă vreme, în țările mai dezvoltate economic și social, această forță a fost denumită, prin analogie cu proletariatul, pronetariat (analogie de rezonanță auditivă!). Așa cum a fost definit de Karl Marx, proletariatul reprezintă resursa primordială pe care deținătorii de capital o exploatează ca forță de muncă pentru realizarea producției industriale, în schimbul unui salariu plătit pentru munca prestată. Cuvântul « proletar » își are originea în Roma antică – «proletarius», desemnând cetățean sărac (fără avere). Pentru a-și câștiga existența, proletarul își vinde forța de muncă, în schimbul unui salariu modest.