Publicul este invitat invitat marți, 12 martie 2019, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la prezentarea cărții „Eros şi agape. Prefaceri ale iubirii creştine” de Ander Nygren, o lucrare fundamentală cu largi ecouri și influențe în filozofia religiei și teologia secolului XX, apărută la Humanitas, în traducerea lui Wilhelm Tauwinkl. La eveniment vorbesc Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, Gabriel Liiceanu, Wilhelm Tauwinkl și Bogdan Tătaru-Cazaban.
Concursul de creaţie literară creştină „Primele semne” este un proiect inițiat de Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Aflat la prima ediţie, concursul se adresează autorilor ale căror texte nu au mai fost publicate.
Fiecare viaţă trăită în Hristos este o viaţă care merită povestită. Această poveste este ca o apă vie ce poate fi turnată în multe forme: într-un ulcior de lut sau într-o cană din care se soarbe de obicei cafeaua, într-un biberon ce hrănește pruncii sau în eprubeta unui cercetător știinţific. Important este ca ea să fie scoasă la lumină şi să fie împărtăşită tuturor. Să devină albie de urmat sau hrană, subiect de contemplare sau pretext de comuniune la „un pahar de vorbă”. Acesta este gândul cu care părintele Constantin Sturzu, directorul Centrului Cultural Misionar Doxologia, coordonator al Colecției Primele Semne, a demarat la Editura Doxologia un adevărat proces de extracţie literară.
Pentru toţi cei interesaţi de creştinism, de spiritualitate în general, Editura Polirom a publicat excepţionala carte de analiză teologică „Frumuseţea infinitului. Estetica adevărului creştin” de David Bentley Hart, în traducerea lui Vlad (Nectarie) Daraban şi cu un studiu introductiv scris de Vlad (Nectarie) Daraban şi Mihail Neamţu.
Este o lucrare originală şi provocatoare, un eseu de „estetică teologică” în care David Bentley Hart polemizează cu postmodernismul mizând pe superioritatea înţelegerii creştine a frumosului şi sublimului, autorul fiind un bun cunoscător atât al metafizicii occidentale, cât şi al patristicii. După ce identifică natura şi utilizările schimbătoare ale metafizicii în gândirea unor filozofi precum Kant, Hegel, Nietzsche, Derrida, Levinas etc., David Bentley Hart încearcă o regăsire a înţelesului creştin clasic al frumosului şi sublimului şi a relaţiei lor cu fiinţa.
Un creştin ajunge la Dumnezeu cu un posmag, nu are nevoie de navete spaţiale (care se opresc pe Lună). Nu e nici apăsat de trecut, nici îngrijorat de viitor, pentru că e creştin. Se supune voinţei divine, pentru ca ştie că în porunci îl descoperă pe Poruncitor. Evită răul, pentru că e conştient că orice deviaţie de la normalitate îl va înnebuni la final. Nu este afectat de boscoane magice, pentru că are scutul rugăciunii şi al harului.
Un creştin investeşte în arca iubirii, chiar dacă ceilalţi îl ironizează, amintindu-i mereu că investiţia lui nu este profitabilă (după calculele lor greşite). Vede în oamenii nu ceea ce sunt, ci ceea ce pot deveni, cum frumos scrie C. Olinici. Nu îşi caută lăudători, ci se smereşte total: e primul dintre păcătoşi. Nu o judecă pe vecina căzută în desfrânare, se consideră mai nevrednic decât ea. Nu îşi pierde niciodată nădejdea, nu are nevoie de imagine publică, nu îşi taie venele când i s-au tăiat veniturile.
Încarc...
