Cum putem să fim în dezacord unii cu alții, în mod respectuos și productiv? În această prezentare profundă, team builder-ul Matt Trombley reflectează asupra „antagonismului” — tendința de a lua o postură rigidă asupra unei probleme — și explică de ce găsirea aspectelor comune poate fi primul pas în rezolvarea conflictelor. „Când poți găsi și cel mai mic lucru în comun cu cineva, asta îți permite să înțelegi minunea și complexitatea și măreția celeilalte persoane”, spune el.
Ecologistul Eric Berlow nu se simte copleşit când e pus în faţa unor sisteme complexe. Știe ca mai multă informație poate să ducă la o soluție mai bună, mai simplă. Demonstrând cum se descompune o problemă mare, el extrage dintr-un grafic informațional copleșitor despre strategia americană în Afganistan câteva puncte elementare.
De câți oameni e nevoie pentru a prepara o ceașcă de cafea? Pentru mulți dintre noi, e nevoie doar de un drum scurt și un turnat rapid în ceașcă. Dar acest produs simplu este rezultatul unui proces global uriaș, ale cărui cost și complexitate sunt mai mari decât îți poți imagina. AJ Jacobs urmărește călătoria acestui elixir cu cofeină de la sămânță până la ceașcă. [Regizat de Biljana Labovic, povestit de Addison Anderson].
Sâmbătă, 4 decembrie 2021, de la ora 16:00, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor” (Matei 18:20). Ovidiu Feneș și Napoleon Tiron, doi artiști din generații distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afișări publice, se întâlnesc în spațiul MNȚRplusC în luna decembrie și încheie primul an calendaristic al programului cu același nume. Curatorul expoziției este Silvian Sferlea.
Sub genericul „Pallady 150”, în perioada 1 decembrie 2021 – 3 aprilie 2022, sunt deschise patru expoziții coordonate de Călin Stegerean și dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști români. Expozițiile își propun să prezinte aspecte inedite ale creației sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR.
Proiectul „Măririle și decăderile monumentelor din România”, produs pe platforma muzeală privată PostModernism Museum, propune cercetarea, documentarea, arhivarea, producerea de conținut original și prezentarea sub forma unei platforme online a unei selecții de monumente, fie realizate, fie în stadiile diferite de proiectare pe care acestea le-au avut, fie nerealizate, fie strămutate sau distruse, aparținând genurilor de sculptură, arte decorative monumentale, parte a patrimoniului material și istoriei artelor din România. Conținutul cercetării este pus la dispoziția publicului online și este însoțit de interviuri cu specialiști și tururi virtuale ghidate.