26 noiembrie 2021

Măririle și decăderile monumentelor din România

Proiectul „Măririle și decăderile monumentelor din România”, produs pe platforma muzeală privată PostModernism Museum, propune cercetarea, documentarea, arhivarea, producerea de conținut original și prezentarea sub forma unei platforme online a unei selecții de monumente, fie realizate, fie în stadiile diferite de proiectare pe care acestea le-au avut, fie nerealizate, fie strămutate sau distruse, aparținând genurilor de sculptură, arte decorative monumentale, parte a patrimoniului material și istoriei artelor din România. Conținutul cercetării este pus la dispoziția publicului online și este însoțit de interviuri cu specialiști și tururi virtuale ghidate.

Cercetarea proiectului „Măririle și decăderile monumentelor din România” are mai multe perspective și unghiuri de abordare, atât ideologice, cât și sociale, artistice și estetice. Rolul acestora este de a analiza complex contextul, dar și reprezentările artistice. De asemenea, studiul şi analiza patrimoniului realizat sub formă de proiecte de artă monumentală este necesar pentru întregirea înțelegerii și viziunea asupra patrimoniului existent, cu care desigur se află în strânsă legătură.

Lucrările propuse de artiști, prin concursuri organizate de oficialități, au venit de obicei ca răspuns al omagierii, celebrării sau aniversării unor momente sau personalități reprezentative ale națiunii.

Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de teme de artă monumentală și abordările acestora prin politici culturale.

Statuia lui Mihai Viteazul, Piața Universității, 1877

În cadrul cercetării, complexitatea relaţiilor artei cu puterea și societatea pot fi observate din analiza lucrărilor de artă monumentală care au fost propuse, în diferite stadii de proiectare, ca urmare a inițiativelor artistice sau ale concursurilor oficiale, dar care din motive diverse precum schimbări politice, ideologice, lipsă de fonduri, momente istorice dificile etc. nu au fost realizate, ori finalizate. Artiști precum: Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Constantin Baraschi, Virgil Almășanu, Ion Irimescu, Marius Butunoiu, Ovidiu Maitec, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Gavril Covalschi, Ifrimie Bîrleanu, Iliescu Călinești, Mircea Ștefănescu, Vasile Celmare, Victor Gaga, Radu Aftenie, Horia Flămându, Paul Vasilescu, Ion Stendl, Viorel Mărginean au realizat proiecte de lucrări monumentale, rămase în diferite stadii de propuneri nerealizate sau de concursuri nefinalizate. Un accent specific este alocat acelui patrimoniu care nu a reușit să fie materializat fizic în spațiul public, fiind redescoperit, analizat și prezentat documentar în funcție de contextul istoric, artistic dar și de contribuția sa, atât la dezvoltarea demersului artistic individual cât și la înțelegerea unor posibile variante de creștere și dezvoltare socială și culturală.

Dintre aceste monumente amintim: proiecte urbanistice nerealizate ale ansamblurilor – fie ele copii ale Columnei Traiane sau Monumentul Triumfal de la Adamclisi recompus din piesele originale în fața Universității din București (finalul secolului al XIX-lea), „Monumentul Unirea Principatelor” (1909), „Monumentul Patria” (1914), Cornel Medrea și Arthur Verona după un desen de Martha Bibescu „Monumentul eroilor corpului didactic” (1930), Constantin Baraschi, Sfântul Gheorghe (1938), Ion Jalea, „Monumentul Infanteriei Române” (1936), Ivan Meštrović, „Statuia ecvestră a Regelui Carol I” (1939), Constantin Baraschi, Monumentul Maria Mudura (1939), Ivan Meštrović, „Statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I” (1941), Constantin Baraschi „Monumentul Eminescu” (1954-1966), „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” (1963), Virgil Almășanu, Mozaicurile de pe fațada Teatrului Național București (1970), Vasile Celmare, Viorel Mărginean și Ovidiu Paștina, „Industrializarea județului Prahova”, mozaic de marmură Ploiești (1980), monumentele „Unirea”, „Victoria Socialismului”, „Revoluția industrială” și „Colectivizarea Agriculturii” (anii ‘80), Pavel Bucur „Monumentul brigadierilor”/ „Flacăra tineretului” (1988).

„Monumentul eroilor corpului didactic”, Cornel Medrea și Arthur Verona după un desen de Martha Bibescu, 1930

Specialiști și curioși pot afla detalii, inedite sau originale, despre monumentele din spațiul public pe care îl tranzitează sau îl investighează, timp de peste 250 de minute, prin intermediul interviurilor video cu experții: Alin Ciupală – prof. Dr. Hab., Universitatea din București; Adrian Majuru – istoric; Cristian Vasile – cercetător științific Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română; Ioan Carol Opriș – conf. univ. Dr., Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea București; Augustin Ioan – arhitect, prof. Dr. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”; Cezar Petre Buiumaci – istoric și muzeograf la Muzeul Municipiului București.

Tururi ghidate virtuale din București, pregătite și montate de PostModernism Museum, care conțin filmări aeriene sau din unghiuri puțin cunoscute privitorilor, sunt: Statuia ecvestră a lui Carol I, Monumentul Eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Monumentele din Piața Universității, Monumentele Victoria Socialismului, Unirii, Independenței, Casa Poporului.

Interviurile și tururile virtuale pot fi vizionate pe paginile proiectului.

Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, dar nu reprezintă în mod necesar poziţia acesteia. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiectul face parte din DARE, un program de Documentare, Arhivare, Expunere și Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990 inițiat de PostModernism Museum în 2015.