Filmul „Cealaltă parte a speranței”, în regia lui Aki Kaurismäki, deschide Festivalul Filmului European şi are în acelaşi timp premiera în România. De asemenea, în toate orașele în care Festivalul se desfășoară anul acesta, deschiderea are loc cu același film. „Cealaltă parte a speranței” este proiectat în București în data de 4 mai 2017, la Iași pe 12 mai 2017, la Gura Humorului și Tîrgu Mureș pe 19 mai 2017, și la Timișoara în data de 26 mai 2017. Festivalul Filmului European are loc în București (4 – 11 mai 2017), Iași (12 – 14 mai 2017), Tîrgu Mureș (19 -21 mai 2017), Gura Humorului (19 – 21 mai 2017) și Timișoara (26 – 28 mai 2017). Imediat după Festival, „Cealaltă parte a speranței” intră în cinematografele din România.
Publicul este așteptat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 28 ianuarie 2020, ora 19:00, la lansarea volumului „Anxietatea. O poveste personală despre frică, speranţă şi căutarea liniştii interioare„, scris de jurnalistul și editorul american Scott Stossel și publicat recent la Humanitas, în traducerea lui Vlad Vedeanu. La eveniment discută Cătălina Dumitrescu, psihoterapeut, Ana Barton, scriitoare, și Vlad Stroescu, psihiatru.
Recifele de corali din Pacific mor într-un ritm alarmant, în special din cauza albirii provocate de temperaturile crescânde ale apelor. Dar nu e prea târziu să acționăm, susține Kristen Maharver, TED Fellow. Ea arată spre Caraibe – datorită timpului, temperaturii stabile și protecției acordate, coralii de acolo au arătat că sunt capabili să se recupereze după traumă. Marhaver ne amintește de ce trebuie să continuăm să lucrăm la protejarea prețioșilor corali care ne mai rămân. „Coralii mereu au urmat calea lungă”, spune ea, „iar acum și noi”.
Când o tânără a trimis un SMS la DoSomething.org, cu un strigăt de ajutor disperat, organizația a răspuns prin deschiderea unei Linii de Mesaje de Criză pentru persoanele care au probleme. La aproape 10 milioane de SMS-uri, organizația se folosește de puterea și anonimatul SMS-ulul pentru a ajuta persoane cu probleme de adicție, suicid, tulburări alimentare, abuz sexual și altele. Datele colectate în acest proces reformulează politicile și pregătesc școlile și forțele de ordine pentru o mai bună gestionare a crizelor.
„Salvați pădurile tropicale” e o lozincă ecologistă veche cât lumea, dar Tasso Azevedo ne aduce în actualitatea acestei lupte. Datorită pierderilor masive din anii ’90, noua legislație (și date transparente) ajută la reducerea ratei despăduririlor în Brazilia. Este suficient? Nu încă. Azevedo are cinci idei despre ce trebuie făcut în continuare. Și se întreabă dacă lecțiile învățate în Brazilia se pot aplica în cazul unei probleme mai cuprinzătoare: schimbarea climatică.