24 ianuarie 2020
Publicul este așteptat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 28 ianuarie 2020, ora 19:00, la lansarea volumului „Anxietatea. O poveste personală despre frică, speranţă şi căutarea liniştii interioare„, scris de jurnalistul și editorul american Scott Stossel și publicat recent la Humanitas, în traducerea lui Vlad Vedeanu. La eveniment discută Cătălina Dumitrescu, psihoterapeut, Ana Barton, scriitoare, și Vlad Stroescu, psihiatru.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
14 aprilie 2015
Joi, 16 aprilie 2015, de la ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu este gazda unei seri dedicate celebrului filozof şi eseist francez Alain Finkielkraut şi surprinzătoarei sale cărţi „Şi dacă dragostea ar dăinui„, recent apărută la Editura Humanitas, în traducerea lui Vlad Russo.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Dragoste, Ştiri
15 octombrie 2014
La începutul lunii octombrie 1944 murea în lagărul de la Auschwitz un mare poet, critic literar, eseist, filosof evreu francez originar din România, B. Fundoianu (Benjamin Fondane, Benjamin Wexler). Născut la 14 noiembrie 1898, la Iași, a fost fiul comerciantului Isaac Wechsler din Ținutul Herța. A început să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste românești și evreiești. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai târziu în revista de orientare simbolistă și modernistă Viața nouă, editată de Ovid Densușianu.
În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români și publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral, Unu, Contimporanul. De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieții și dedicat „virtual” lui Ion Minulescu, „primul clopotar al revoltei lirice românești”, intitulat „Priveliști”, îi apare în 1930, după plecarea din țară.
Continuare »
Încarc...
Publicat de boris marian in Articole
19 ianuarie 2012
A apărut primul număr din 2012 al revistei de cultură „Constelaţii diamantine”. Acesta poate fi accesat gratuit în Biblioteca Citatepedia.
Apărând foarte aproape de aniversarea lui Mihai Eminescu, numărul este în cea mai mare parte un omagiu adus poetului naţional. Se remarcă şi spaţiile acordate artei romanice, o interesantă incursiune spre începuturile artelor plastice.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Biblioteca, Noutăţi despre site
15 septembrie 2009
Cred că rolul citatului poate fi esenţial în educaţie. După atâtea mii de ani de istoricitate, Pantheonul cultural universal geme de nume mari, iar inflaţia de mentori şi-a atins cote incredibile. Bietul elev, rătăcit în mulţimea aceasta de înţelepţi, nu ştie ce să mai creadă şi pe cine să citească. Dezorientat, caută refugiul pe stadioane, în zgomotul ritmic al unei discoteci sau navighează plictisit pe apele virtuale ale Internetului.
Dascălii fac şi ei ce pot. De cele mai multe ori dictează elevilor liste lungi de aşa-zise lecturi obligatorii. Dar practica dovedeşte că lectura din obligaţie este un lucru fără sens şi fără efect. Înţelepţii au scris uneori zeci de cărţi, iar unele dintre acestea sunt plictisitor de înţelepte. Elevii nu se prea obosesc cu cititul, aflându-ne în perioada în care la şcoală totul pare facultativ. În consecinţă, cărţile de la lecturile obligatorii rămân necitite. Ştiu şi profesorii acest lucru. Nu protestează, pentru că programa este programă.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Valeriu Butulescu in Aforisme, Eseuri
14 noiembrie 2007
Horia-Roman Patapievici aparţine, prin cărţile lui, publicate toate după 1990, unui peisaj de ruptură traversat de cultura română, în care s-a afirmat, de la debut, sub cele mai nobile auspicii. A intrat ca o statuie vie într-o lume a statuilor smulse de pe soclu, ce se consuma în „judecăţi de apoi” cotidiene.
A scris cărţi menite să devină un vast câmp de tragere sau să aibă soarta Sfântului Sebastian, în bătaia săgeţilor, într-o lume de suspecte proclamări ale imaculării sau disidenţei şi de perpetuu abandonate rechizitorii.
Libertatea intrată ca un deus ex machina a paralizat multe mâini harnice la scris înainte de 1989. Am asistat la abandonarea culturii fără de putere pentru puterea fără de cultură. S-a creat un nou vad mocirlos sau un pământ al făgăduinţei, sterp în realitate.
Patapievici a apărut, în acest Babel al libertăţilor fără cultura libertăţii, ca un erou magic. Comparat cu Kierkegaard, adulat, adjudecat, sau abhorat, a avut forţa de a înainta împotriva curentului, administrându-şi talentul şi energiile, când ceilalţi şi le risipeau.
Articolul integral din Adevărul…
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
