Blog.Citatepedia.ro
cărţi, teatru, cinema, muzicăSearch Results
Adie Delaney: O acrobată vorbește despre ascultarea semnalelor corpului tău
La circ, pentru a zbura cu încredere prin aer necesită o comunicare consistentă cu colegii tăi. Vedeți cum acrobata și educatoarea Adie Delaney își învață elevii despre încredere și siguranță pe trapez – și oferă lecții folositoare pentru a naviga viața de zi cu zi.
Ofelia Prodan la a XVI-a ediţiea Festivalului Literar al Sardiniei dela Gavoi
Sâmbătă, 6 iulie 2019, începând cu ora 17:30, în Piaţa Mesu Bidda din zona centrală a oraşului Gavoi, poeta Ofelia Prodan şi traducătorul Mauro Barindi participă, în cadrul programului Festivalului Literar al Sardiniei, la o discuţie cu scriitorul şi jurnalistul italian Stefano Sgambati. Evenimentul este moderat de jurnalistul şi bloggerul Ignazio Caruso. Discuţia se axează pe cele mai recente publicaţii ale autorilor invitaţi: „Elegie allucinogene” (Forme Libere, Trento, 2019) de Ofelia Prodan, respectiv „La bambina ovunque” (Mondadori, Milano, 2018) a lui Stefano Sgambati.
Continuare »
Creative Talking cu Andreea Răsuceanu şi Adela Greceanu
Publicul este invitat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 27 martie 2018, de la ora 19:00, la o nouă ediție a întâlnirilor despre literatura română contemporană „Creative Talking cu Andreea Răsuceanu și invitații săi”. Invitata acestei seri este poeta și prozatoarea Adela Greceanu.
Continuare »
„Sultănica” de Barbu Ştefănescu-Delavrancea
I
D-a stânga Râului Doamnei, razna de satul Domnești, se vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei – curate ca un pahar; prispa din față – lipită cu pământ galben; pe creasta casei, d-o parte și de alta, scârție, la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase.
Ăst cămin fusese odinioară cu rost pe când trăia jupân Kivu. Fusese chiabur răposatul, dar biata Kivuleasă, rămasă singură, ca femeia, a luptat cu inima, iar nu cu gândul. S-a prăpădit cu firea, că Sultănica ajunsese fată mare.
Dar când e să-i meargă rău omului, pe orice-o pune mâna să sparge.
De câte ori n-o podideau lacrămile pe biata bătrână, privind acareturile mari, dar pline de sărăcie și de pustiu… Nu cerea de pomană… da’ și viața de azi până mâine viață e, or foc?
Doi juncănași, o vacă, doi cârlani, zece oi ș-un berbec e sărăcie lucie la o vatră de care alt’dată țineau opt perechi de boi ungurești, șase vaci cu ugerul cât căldarea, nouă cai iuți șo turmă de oi, ce umplea valea râului de behăit când coborau dinspre munte.
Continuare »
„Şuer” de Barbu Ștefănescu-Delavrancea
La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită.
Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului.
Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele.
Continuare »