I
Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români.
A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o limbă cultă și avută, pentru a-și exprima ideile și simțirile, este un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul de multă regretare C. Negruzzi a fost unul din acei pionieri literari din România care a înzestrat patria lui cu produceri atât mai prețioase, că ele au fost rodul unui timp contrar dezvoltării spiritului.
Iată un tablou fidel al timpului în care C. Negruzzi a viețuit, a luptat și a produs. El va părea fabulos în ochii oamenilor tineri din generația actuală; însă mulți sunt încă în viață care îl vor recunoaște și-l vor declara exact. Acel tablou arată societatea semiorientală în care C. Negruzzi s-a găsit rătăcit chiar la primii pași ai juneții sale, el, ce avea o inimă fierbinte și un spirit luminat de razele soarelui occidental.
Soarele a fost acoperit de cea mai răvăşitoare piesă a anului, „Soare negru” – plin, puternic, strălucitor, dar totodată melancolic şi înduioşător. Lora lansează una dintre cele mai fascinante şi luminoase piese ale anului. Single-ul „Soare negru” este compus de către Alex Pelin, Andrei Platon, Andrei Tostogan, Adi Colceru şi Lora.
Institutul Cultural Român găzduiește marţi, 9 octombrie 2018, ora 18:30, evenimentul „Portretul artistei la maturitate: Carmen Lidia Vidu faţă cu Andrei Ţărnea”. Desfăşurată în sala mare ICR din Aleea Alexandru nr. 38, întâlnirea este prima din seria dedicată artiştilor români contemporani. După proiecţiile unor filme realizate de Carmen Lidia Vidu – printre care o premieră națională, „Jurnal de România. Jurnal de musulman” – urmează un dialog între regizoare, publicul invitat şi moderatorul discuţiei, Andrei Ţărnea, comisarul român al Sezonului România-Franţa.
Cu o săptămână înainte de sărbătorile pascale, Muzeul Naţional de Artă al României are prezintă publicului filmul documentar „Soarele Negru”, inspirat de capodoperele din Colecţia de Artă Veche Românească.
Epitaf de la Mănăstirea Hurezi – acuarelă şi guaşă cu accente de creion pe hârtie, de Henri Trenk
Institutul Public pentru cultură „Risto Ratkovic” (RVP) din Bijelo Polje, Muntenegru, a organizat pe 23 aprilie „Noaptea Cărţilor”, eveniment important pentru viaţa spirituală a ţării. Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul Ministerului Culturii din această ţară, care a finanţat apriţia a zece cărţi importante pentru cultura muntenegreană (poezie, proză, critică literară, eseistică). Între acestea se regăseşte şi volumul „Pjescane oazy” de Valeriu Butulescu, tradus din limba română de Goran Mrakic, care a ieşit de sub tipar în aceste zile.
În zilele de 21 şi 25 octombrie 2022, de la ora 20:00, în arena (!) Sălii Studio a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, are loc premiera spectacolului „Creatorul de teatru”, piesa unuia dintre cei mai importanți dramaturgi austrieci contemporani, Thomas Bernhard, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marcel Iureș în rolul titular.
Încarc...
