Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, organizează, în luna mai 2022, o nouă ediție a Festivalului Internațional „Lucian Blaga„, una dintre cele mai longevive și prestigioase manifestări cultural-științifice din România, ajunsă la cea de-a XLII-a ediție.
Continuare »
1 voturi
Încarc...Continuând tradiția și în 2021, în luna martie, Casa de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești organizează concursul interjudeţean de recitări pentru tineret „Sub aripa lui Nichita”.
Având însă în vedere pandemia, organizatorii au anunțat că, în acest an, competiția se desfăşoară în mediul online, iar în data de 30 martie 2021 sunt anunțați câștigătorii concursului printr-un anunț postat atât pe site, cât și pe pagina de Facebook a instituției de cultură.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Revista lunară de satiră şi umor „Haz de Necaz” publică, în numărul 14 din iunie 2001, pe o pătrime de pagină, următoarele precizări ale lui George Corbu:
Prietenia (nu doar literară) ce m-a legat de emeritul umorist şi epigramist Mircea Trifu (24.02.1922 – 20.06.1994) stă la originea a ceea ce avea să devină „Războiul (duelul) sutei de sonete”. În compania, ilustră, a mult talentatului coleg, am purtat cea mai paşnică bătălie de-a lungul primelor trei luni ale anului 1970. Cele 101 sonete scrise atunci – probabil, cel mai lung duel de acest gen din literatura română – au avut ca martori pe Tudor Muşatescu şi Mircea Pavelescu, iar ca arbitru pe Victor Eftimiu. Ele îmbracă astăzi haina tiparului, înainte ca vreun editor, în a cărei venire mai sper, să le ofere veşmântul aristocratic al unei cărţi, aşa cum, de altfel, şi-au dorit protagoniştii acestei confruntări ironico-umoristice.
Meritul esenţial în acest inedit încă fapt literar – din care antologia umorului liric îşi va recruta, poate, unele piese de rezistenţă (modestia este virtutea mediocrilor), revine strălucitului confrate Mircea Trifu care, lansând provocarea, a dat startul impresionantei competiţii.
Să mi se îngădue, până la împlinirea sorocului strângerii acestor creaţii într-un volum, a-i aduce încă şi încă, omagiul meu devotat incomparabilului Mircea Trifu, pentru strălucirea cu care a slujit decenii de-a rândul epigrama românească.
Nu este, cred, lipsit de interes să amintesc faptul că despre existenţa acestui virtual volum făcea referire însuşi Mircea Trifu, anunţându-l, printre cărţile în pregătire, pe clapeta copertei primului său volum („Epigrama”, Bucureşti, Editura LITERA, 1976).
Continuare »
2 voturiÎncarc...
Invitat al Institutului Cultural Român din Viena în luna septembrie 2009, Mircea Dinescu a intrat în contact şi cu presa austriacă. Koschka Hetzer-Molden de la „Die Presse” i-a luat recent un amplu interviu, care a fost publicat pe 11 octombrie sub titlul „Se supravieţuieşte, ca pe vremea lui Ceauşescu”. Prin amabilitatea ICR, publicăm în continuare acest amplu interviu, în care spune lucrurilor pe nume, în stilul său caracteristic.
Literatură şi dictatură: scriitorul şi susţinătorul drepturilor omului Mircea Dinescu din România despre Herta Müller, literatura ca armă, foamea după carte şi şocul libertăţii.
Continuare »
3 voturiÎncarc...În perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2009 are loc înscrierea la cea de-a treia ediţie a Concursului Naţional de poezie, epigrame şi calambururi „Romeo şi Julieta la Mizil”. Secţiunile concursului sunt: Poezie – două poezii; Epigrame şi calambururi – două epigrame sau două calambururi.
Cuvinte obligatorii în una din epigrame sau în unul din calambururi: Mizil, Ranetti, Julieta, Romeo. Ordinea în care sunt folosite cuvintele nu contează. Epigrama sau calamburul vor face trimitere la parodia scriitorului George Ranetti, „Romeo şi Julieta la Mizil”, piesă de teatru care poate fi citită pe pagina concursului www.romeojulietalamizil.ro. Pentru cealaltă epigramă sau celălalt calambur, autorul va alege tema. Textele nu trebuie să fi fost publicate până pe 30 ianuarie 2010. În caz contrar, concurentul va fi descalificat.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Fragmente din lucrarea „Dimineaţa poeţilor. Eseu despre începuturile poeziei româneşti”, semnată de Eugen Simion; capitolul al V-lea este dedicat lui Vasile Cârlova (4 februarie 1809 – 18 septembrie 1831), sub titlul „‘Valea tristă’ şi sentimentul securităţii”:
De lucruri, Cârlova se apropie totdeauna cu milă. O tristeţe fundamentală, care n-atinge, totuşi, proporţiile disperării, însoţeşte demersul său liric. O tristeţe şi o blândeţe care vor să ocrotească o realitate fragilă, ea însăşi tristă, evanescentă (ruinurile, păstorul întristat, filomila), supusă unei legi aspre: soarta […].
Continuare »
2 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
