Cunoscutul cineast Cristi Puiu, una dintre figurile cele mai importante ale filmului românesc și internațional, vine la „Întâlnirile SpectActor” la Teatrul Național din Craiova, prima ediție după doi ani de întrerupere a acestui eveniment cultural. Nicolae Coande intră în dialog cu aclamatul regizor al filmelor „Marfa și banii”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Sieranevada”, „Aurora”, „Malmkrog” – despre film, viață, implicare, sâmbătă, 11 septembrie 2021, ora 18:00, în Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului.
Piesa „Inside Out” se încadrează în stilul ce l-a consacrat pe Zedd şi care l-a făcut să fie aclamat de criticii muzicali din toată lumea. Împreună cu vocea incredibilă a lui Griff, titlul este gata să fie un alt single remarcabil marca Zedd.
Fundația culturală Ideea europeană lansează proiectul de anvergură europeană „Cultura acasă”, proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Evenimentele sunt difuzate între 6 octombrie 2020 – 12 noiembrie 2020.
Romfilatelia propune colecționarilor o nouă tematică dedicată evenimentelor culturale, prin emisiunea de mărci poștale „Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecerea în neființă”, care intră în circulație miercuri, 9 septembrie 2020.
„Cel mai bun cântăreţ” se vede şi în online. De pe scena Sălii Polivalente din Bucureşti, Vunk aduce pe YouTube emoţia şi energia concertului „Déjà vu”, din 2019, prin melodia „Cel mai bun cântăreţ”.
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Încarc...
