25 martie 2014

Premiile Gopo 2014

În seara zilei de luni, 24 martie 2014, la Opera Națională București, cea de-a opta ediție a Galei Premiilor Gopo și-a împărțit trofeele în prezența a peste 800 de invitați și jurnaliști acreditați. Găzduită de Amalia Enache și Radu Iacoban, gala a avut mult umor, momente inedite, dar și multă emoție. Telespectatorii au putut urmări ceremonia în direct și în exclusivitate pe TV pe ProCinema.

Regizorii Igor Cobileanski, Dan Chișu, Nae Caranfil, Marian Crișan și Iulia Rugină (nominalizată la categoria Cel mai bun debut), actrițele Ela Ionescu (nominalizată la categoria Cea mai bună actriță în rol secundar), Luminița Gheorghiu (nominalizată la categoria Cea mai bună actriță în rol principal), Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Diana Cavallioti și Ioana Flora (nominalizată la categoria Cea mai bună actriță în rol principal), actorii Tudor Aaron Istodor, Paul Ipate, Dorian Boguță, Alexandru Papadopol, Adrian Titieni (nominalizat la categoria Cel mai bun actor în rol principal), membrii trupei Grimus sau creatorul de modă Alexandru Ciucu sunt doar câţiva dintre invitații ce au pășit pe covorul roșu al Galei Premiilor Gopo, ale căror gazde au fost Amalia Enache și Cabral.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 ianuarie 2009

Surse folclorice în romanul „Domnişoara Christina” de Mircea Eliade

Mircea EliadeÎn interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1

Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 6 voturi
Încarc...


Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

noiembrie 2022
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii