22 octombrie 2020
Să crești înseamnă să întâlnești noi provocări — dar pentru unii copii, situațiile incerte duc la anxietate, pe care părinții adesea caută să o reducă. Psihologa Anne Marie Albano explică cum graba constantă pentru a rezolva problemele copilului poate perpetua un ciclu de dependență și resentimente pe tot parcursul vieții — și ne explică cum o doză sănătoasă de risc îi ajută pe copii să dezvolte siguranță de sine pe termen lung.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
21 octombrie 2020
Oceanul este gazda unei vieți sexuale marine sălbatice, care este probabil mult mai ciudată (și perversă) decât ți-ai imagina. Dar este comportamentul oamenilor cel care întrerupe aceste acte de reproducere? Scufundă-te în adâncime cu biologistul marin Marah J. Hardt pentru a descoperi ce se întâmplă cu adevărat sub apă, și de ce bunăstarea noastră depinde de viața sexuală sănătoasă a peștilor.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
13 iulie 2020
În luna iulie 2020, poetul Ionuţ Caragea a obţinut două premii oferite de Societatea Poeţilor şi Artiştilor din Franţa. Este vorba de premiul al doilea la marele premiu „Henri Meillant” şi premiul al treilea la marele premiu „Jenny Alpha et Noël-Henri Villard”. Volumul cu care a obţinut aceste premii se numeşte „J’habite la maison aux fenêtres fermées” („Locuiesc în casa cu ferestre închise”). Acest volum a fost scris de autor direct în limba franceză şi a fost publicat la editura Stellamaris din Brest în anul 2019.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Poezii, Ştiri
9 martie 2020
Emile Gebhart, de la Academia Franceză, fost profesor la Sorbona, scria în ziarul L’Opinion, din 28 martie 1908, următoarele:
„Un fait demeurera, pour les Francais, jusqu’a la fin des temps, incontestable, je dirais meme parole d’Evangile, s’il ne s’agissait d’Ernest Renan et de l’un des gestes les plus significatifs de sa legende. Tant que la memoire des hommes retiendra le nom et la souvenir du grand virtuose, il sera clairement etabli, par son propre temoignage consigne a la Revue des Deux Mondes, qu’en mettant le pied sur l’Acropole d’Athenes, l’ancien sulpicien fut pris comme d’eblouissement, recut un choc analogue a celui qui fit tomber Saint-Paul sur le chemin de Damas et prononca, en l’honneur d’Athena (on l’appelait alors Athene), cette priere, ou cette litanie, glorification de la Raison pure, de la Sagesse et de la Beaute… Toutes les occasions sont bonnes pour rendre aux candides auditeurs ou lectures la Priere sur l’Acropole. On la lut en musique a la statue meme de Renan, a Treguier. L’autre jour, a propos du grand Italien Carducci, mon confrere M. Richepin la rappela aux personnes qui n’y pensaient point. On oublie trop le demi-aveu de Renan, le papier (jauni, si je ne me trompe), retrouve longtemps apres et portant la Priere redigee, toute palpitante encore, au retour a l’Hotel d’Angleterre, rue d’Eole (detail ignore de ces messieurs). On ne reflechit pas assez a la figure meme de cet acte de foi paienne et rationaliste, oeuvre laborieuse d’erudition, plus semblable a la docte compilation d’une Encyclopedie allemande qu’a un elan spontane et naif de mysticisme. Je vois encore, en notre bibliotheque de l’Ecole Francaise d’Athenes ou Renan venait travailler a son gre, les monuments de philologie germanique d’ou il etait si facile de tirer le tresor d’attributs theologiques ou metaphysiques ou esthetiques d’Athena…”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
22 octombrie 2019
Cercetătorul Ryan Martin ne povestește ce-i enervează pe oameni și ne explică câteva din procesele cognitive din spatele furiei și de ce o doză sănătoasă poate fi chiar utilă. „Furia există pentru că le oferea strămoșilor, umani dar nu numai, un avantaj evolutiv”, „e o forță puternică și sănătoasă din viața voastră”.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
28 decembrie 2017
Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții.
Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul
Alții înțeleg prin pesimism o boală care bântuie toate rasele, toate civilizațiile, o boală care este tot așa de veche ca și omenirea și care a bântuit cu mai multă tărie acolo unde împrejurările sociale îi erau mai prielnice. Împrejurări sociale anormale, reaua alcătuire a vieții unui ins, anomalii sociologice (înțelegând sub sociologie fiziologia societății) ori anomalii fiziologice, iată pricinile pesimismului. Și fiindcă n-a fost încă societate în care să nu bântuie asemenea anomalii, în care să nu fie asemenea pricini, n-a fost nici o societate pe care pesimismul să nu o fi amărât cu fierea sa.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
