Arhitectul german Herman Sörgel (2 Aprilie 1885 – 25 Decembrie 1952), a rămas în istorie ca inițiator al celui mai mare proiect hidroenergetic din lume, denumit „Atlantropa”. Acest proiect a fost propus de către Herman Sörgel în 1928, dar nu a putut fi realizat niciodată. Concepția proiectului se întemeiază pe faptul că o parte însemnată din cuprinsul Mării Mediterane era, înainte de ultima epocă glaciară, un podiș care lega Africa cu Europa. De asemenea, Europa și Asia nu erau, la vremea respectivă, despărțite de Marea Egee și strâmtoarea Dardanele. Grecia și Asia Mică erau un tot unitar, iar Marea Adriatică nu exista.
Nu-mi aduc aminte ca pe vremea copilăriei mele să fi auzit pe cineva vorbind despre proiect, în sensul în care percepem astăzi acestă noțiune.
Ceva mai târziu, când urmam Școala de Arte și Meserii (1958-1961), am întâlnit acest cuvânt, utilizat în sensul său restrâns de plan sau desen la scară al unui dispozitiv sau echipament industrial. De altfel, la absolvirea acestei şcoli am realizat un proiect de diplomă, care avea ca temă «Reparația capitală a unei mori de ciment». Proiect foarte complex, ce cuprindea tratarea temei atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere organizatoric.
Pe parcursul studiilor universitare (1966-1971), la Politehnica din Bucureşti, am elaborat mai multe proiecte de această natură, ce ţineau de discipline precum Organe de Maşini, Tehnologii de Presare la Rece, Tehnologia Construcţiilor de Maşini etc.
„Dacă ADN-ul este planul pentru viață, enzimele sunt muncitorii care duc la bun sfârșit instrucțiunile sale”, spune biologul Adam Garske. În acest discurs și demonstrație, ne arată cum pot cercetătorii edita și proiecta enzime pentru funcții specifice, pentru a ajuta să tratăm boli precum diabetul, să creăm detergent eficient energetic și chiar să captăm gazele de seră… și face un experiment folosind enzime pe scenă.
Conducând un roi de maşini mici şi zgomotoase, tehno-magicianul Marco Tempest orchestrează o „iluzie cibernetică” ce te va face să te întrebi: A fost aceasta ştiinţă sau magie?
Designerul Yves Behar scoate la iveală rădăcinile sale creative pentru a discuta unele din obiectele iconice pe care le-a creat (lampa frunză, căștile Jawbone). Apoi se întoarce spre obiectele spirituale, surprinzătoare, elegante la care lucrează acum – inclusiv laptopul de 100 de dolari.
Încarc...