Două titluri noi – volumul de proză scurtă „Întâmplări dintre amurg şi noapte” de Sorana Gurian și piesa de teatru „Brambura sau Spiritul pedepsit” de Theodor Cazaban – îmbogățesc în vara lui 2020 portofoliul Editurii Institutului Cultural Român.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

A fost odată un ac de cârpit, care-și dădea niște aere, de parcă ar fi fost ac pentru dantelă. El le spunea degetelor care îl apucau să fie atente cum îl țin, că să nu cadă pe podea din pricina fineții sale… Iar degetele îl prindeau mai bine și îl strângeau de mijloc, spunând:

-Ei, până acolo nu ajungem noi!

-Vedeți? Am și trenă, spunea acul, care trăgea după el o ață lungă și fără noduri.

Degetele l-au înfipt strașnic în papucul fetei de la bucătătrie, care tocmai își peticea încălțările rupte.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Poveşti
Comenteaza! »

Muzeul ASTRA este singura instituție de cultură din România participantă la Târgul Internațional MONUMENTO Salzburg, în perioada 5-7 martie 2020.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954), de către Biserica Romano-Catolică, Romfilatelia introduce în circulație o emisiune de mărci poștale omagială, „Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare”, dedicată martiriului prințului-călugăr, începând de luni, 15 octombrie 2018, în magazinele Romfilatelia.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Acum doisprezece ani se împlinise un secol de la nașterea lui Flaubert. Frederic Masson, secretarul Academiei, om de bine și autor al multor volume asupra lui Napoleon, a refuzat să vie la serbare, fiindcă Flaubert a fost anarhist și a ponegrit familia franceză. O parte din presă a protestat atunci împotriva lui Masson, dar nimeni, mi se pare, n-a pomenit că acum patruzeci de ani familia franceză a fost apărată contra lui Flaubert de către un literat, obscur ce-i dreptul, Henri Laujol, sprijinit însă cu energică simpatie de Anatole France.

Pe atunci, France ținea mult la romanele lui Feuillet, se emoționa gingaș de lirica lui Coppee, și Gyp îi plăcea cu deliciu: nu era, prin urmare, deloc anarhist și se avea deci bine cu „familia franceză”. În urmă, ideile lui s-au întors, putem zice, pe dos. Familia, statul și multe alte lucruri sfinte – nu numai franceze, ci oricare – au fost tratate în cărțile lui cu un haz minunat și cu o lipsă de respect desăvârșit. „Evoluțiile” lui au, incontestabil, eleganța violenței. E adevărat nostim și drăcos când același om zice, despre același lucru, azi așa, mâine din contra. Inconsecvența are farmec ștrengăresc. Dar în exercitarea acestei cochetării cronice, France a pus uneori, parcă, un fanatism care strică jocul: de exemplu, atunci când se avea bine cu Feuillet, Gyp, Coppee, deci cu familia franceză, a tratat, de dragul acestei familii, cu prea accentuată înverșunare pe anarhistul Flaubert. Nu-i vorbă, el nu-i face atâta cinste ca Masson, încât să-l numească anarhist – un calificativ cu oarecare prestigiu atunci când se aplică intelectualilor – ci îi zice de-a dreptul: prost, Don Quichotte, paiață dizlocată, și la urmă, spre mângâiere, „ce pauvre grand ecrivain”. E destul de tare.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Fundația Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas și Fundația ARCCA organizează prima ediție a seriei de conferințe „Despre lumea în care trăim“, un festival de conferințe și dialoguri culturale și științifice pe teme de actualitate, susținute de specialiști importanți și oameni de cultură de prestigiu, care are loc la Ateneul Român în perioada 24 februarie–28 februarie 2018. Publicul îi poate întâlni pe scena Ateneului Român pe E.S. Hans Klemm, ambasador al Statelor Unite în România, pe Thierry Wolton, scriitor și istoric francez, celebrul autor al impozantei „Histoire mondiale du communisme”, pe Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, pe Martin S. Martin, cu o lungă carieră de cardiolog la Fundeni, apoi în Statele Unite, pe Victor Ieronim Stoichiță, reputat critic și istoric al artelor, numit recent titular al Catedrei europene la Collège de France, pe Cristian Presură, cercetător Philips Research Eindhoven în Olanda. Fiecare susține o conferință de o oră, urmată de un dialog cu câte o personalitate din România: Corina Șuteu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Vlad Zografi, Marian Voicu, Gabriel Liiceanu.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »