Search Results

 22 octombrie 2018

Steven Pinker: Devine lumea mai bună sau mai rea? O privire asupra statisticilor

A fost 2017 chiar „cel mai rău an posibil”, așa cum ne fac unii să credem? În analiza lui asupra datelor recente cu privire la omucidere, război, sărăcie, poluare și multe altele, psihologul Steven Pinker descoperă că o ducem mai bine decât acum 30 de ani în oricare aspect. Dar progresul nu este inevitabil și nu înseamnă că totul devine mai bun pentru toată lumea, tot timpul, spune Pinker. În schimb, progresul este o rezolvare a problemelor, iar noi ar trebui să privim lucruri precum schimbarea climatică și războiul nuclear ca pe niște probleme ce trebuie rezolvate, nu precum o apocalipsă în așteptare. „Nu vom avea niciodată o lume perfectă și ar fi periculos să căutăm una”, spune acesta. „Dar nu există nicio limită pentru îmbunătățirile pe care le putem obține dacă vom continua să aplicăm cunoștințele pentru a spori prosperitatea umană.”

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 3 mai 2018

Laura Vanderkam: Cum să preiei controlul asupra timpului tău liber

Sunt 168 de ore într-o săptămână. Cum găsim timp pentru ce contează cel mai mult? Expertul în administrarea timpului, Laura Vanderkam, studiază modul în care oamenii ocupați își petrec viața și a descoperit că mulți dintre noi exagerăm drastic angajamentele noastre din cursul săptămânii , în timp ce ne subestimăm timpul pe care îl avem pentru noi înșine. Ea ne oferă câteva strategii practice care să ne ajute să găsim mai mult timp pentru ceea ce contează pentru noi, astfel încât să ne putem „construi viețile pe care le vrem în timpul pe care îl avem.”

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 14 aprilie 2017

Sanford Biggers: Perspectiva fermă a unui artist asupra violenţei rasiale

Sanford Biggers, artist conceptual și TED Fellow, folosește pictura, sculptura, filmul și spectacolul ca să inițieze conversații incitante despre istoria și trauma Americii negre. Alătură-te lui pe măsură ce detaliază două creații convingătoare și împărtășește motivația din spatele artei sale. „Doar prin dialog contemplativ despre istorie și rasă putem evolua ca indivizi și ca societate” – spune Biggers.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 2 februarie 2017

„Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. – LESSING (Hamburgische Dramaturgie, 296)

Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. – LESSING (Dramaturgia Hamburgică, 296)

Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai nimerite forme literare și științifice pentru limpezirea unor principii, unor vederi și pentru propagarea în masa publicului a unor adevăruri literare și științifice. Alte forme pot să aibă și chiar au avantajele lor. Așa, spre exemplu, o expunere largă și sistematică, o expunere completă a unei chestituni într-un op voluminos e desigur preferabilă în multe privințe unor articole polemice, unde necesarmente va lipsi și sistematizarea și putința de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai nimerită și, de multe ori, chiar unica posibilă.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 29 decembrie 2016

„Asupra criticii” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre.

Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ai artistului, îl ocărăsc, îl numesc om fără talent, nulitate, așa din senin fără nici o motivare; alții, prieteni, îl ridică în slavă și iarăși fără de motivare. Astfel scriitorul ajunge după unii o nulitate, după alții un maestru, un talent fără pereche. Iar prieteșugul și dușmănia atârnă de niște factori care îndeobște n-au nici o legătură cu literatura, ca de pildă: colaborarea la aceeași revistă, înregimentarea în aceeași gașcă literară, ba de multe ori își vâră coada și politica de partid. Așa că un scriitor care e maestru, talent mare, geniu când face parte din partidul politic al criticului, ajunge nulitate când trece în alt partid.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 1 ianuarie 2016

Anand Varma: O perspectivă palpitantă asupra primelor 21 de zile din viaţa unei albine

Am auzit că albinele dispar. Dar ce face coloniile de albine atât de vulnerabile? Fotograful Anand Varma a crescut albine în curtea sa, în fața camerei, pentru a le privi îndeaproape. Acest proiect pentru National Geographic oferă o perspectivă lirică asupra unui stup de albine și dezvăluie una dintre cele mai mari amenințări: o căpușă care profită de albine în primele 21 de zile de viață. Prin acest film, pus pe muzică de Magik*Magik Orchestra, Varma ne arată problema, dar și ce se poate face pentru rezolvarea ei. (Această prezentare a făcut parte dintr-o sesiune a TED2015 organizată de Pop-Up Magazine: popupmagazine.com sau @popupmag pe Twitter.)

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'asupra'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii