Ne îndreptăm către o populaţie globală de 10 miliarde de oameni, dar ce vom mânca? Lisa Dyson a redescoperit o idee dezvoltată de NASA în anii 1960 pentru călătoriile de sondare profundă a spaţiului şi aceasta ar putea fi cheia spre reinventarea modului în care ne cultivăm hrana.
fără voturi
Încarc...Emoțiile ne influențează fiecare aspect al vieții – cum învățăm, cum comunicăm, cum luăm decizii. Totuși emoțiile sunt absente din lumea digitală. Aplicațiile și dispozitivele cu care interacționăm nu au cum să știe ce simțim. Cercetătoarea Rana el Kaliouby și-a propus să schimbe lucrurile. Ea prezintă o nouă tehnologie care citește expresiile faciale și le transpune în emoții. Acest sistem are implicații mari și poate schimba atât modul în care interacționăm cu mașinile, cât și unii cu alții.
fără voturiÎncarc...Poezie de Arcadie Suceveanu, într-o prezentare video realizată de Lilioara Munteanu
1 voturiÎncarc...Pranav Mistry prezintă în cadrul TED India câteva dispozitive care facilitează interacțiunea universului fizic cu cel informațional. El oferă o analiză detaliată a noilor sale invenții numite Al Șaselea Simț și „laptop-ul” de hârtie. În cursul aceste conferințe unde răspunde și la întrebări, Mistry anunță că va oferi public codul software-ului acestui dispozitiv pentru a-l face accesibil tuturor.
fără voturiÎncarc...
Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978 – autorul articolului este Irina Mavrodin:
„‘Conflictul între aceste două exigenţe: pe de o parte, să scriu o operă logică şi raţională, pe de alta, să las personajelor mele nedeterminarea şi misterul vieţii – îmi pare a fi singurul pe care, cu adevărat, trebuie să-l rezolv.’
Astfel îşi precizează Mauriac intenţiile, într-un eseu despre roman, situându-se între tradiţia balzaciană, contestată doar parţial, şi noile tendinţe ale romanului – recunoscute de el mai ales în opera lui Dostoievski şi Proust. Romanul lui Mauriac este însăşi consacrarea acestui compromis, rezolvarea lui originală.
E balzacian mai ales prin teme, deşi le dă acestora o semnificaţie cu totul nouă. Din mulţimea temelor balzaciene, el decupează de fapt una singură (tratând-o, de fiecare dată, în acelaşi mod) – şi în această unicitate obsesională a temei se vădeşte o deosebire fundamentală faţă de multiformul spirit balzacian -, atât de caracteristica temă a relaţiilor de familie în lumea burgheziei bogate. Ca şi în opera lui Balzac, în romanele lui Mauriac, sinistre comploturi – de a căror reuşită atârnă izbânda sau eşecul unei experienţe – se urzesc în jurul unui testament sau al unei foi de zestre, mărunte afaceri tenebroase, proiectate pe orizontul îngust al unui oraş de provincie, mereu acelaşi şi conceput ca o aglutinare de familii, capătă proporţii devastatoare.”
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
