Search Results

 8 octombrie 2018

Johnathan Haidt: Rădăcinile morale ale liberalilor și conservatorilor

Psihologul Jonathan Haidt studiază cele cinci valori morale care formează baza alegerilor noastre politice, fie că suntem de stânga, de dreapta, sau de centru. În această prelegere edificatoare, el precizează valorile preferențiale onorate de liberali, respectiv conservatori.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 8 februarie 2018

Ce aflăm despre empatie şi moralitate studiind alte primate

Duminică, 11 februarie 2018, la ora 17:00, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, unul dintre cei mai importanți cercetători din lume în domeniul primatologiei, Frans de Waal, intră în dialog via Skype cu etologul Carmen Strungaru (Facultatea de Biologie, Universitatea din București) și cu profesorul de biologie Anca Bontaș. Care este izvorul moralității și ce transformări a suferit aceasta pe parcursul evoluției? Este simțul moral apanajul omului sau e prezent şi la speciile de maimuțe cu care ne înrudim?


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 10 aprilie 2017

Philippa Neave: Provocările neaşteptate ale primelor alegeri electorale

Cum înveți o țară întreagă cum să voteze, atunci când nimeni nu a făcut-o înainte? Este o mare provocare cu care se confruntă democrațiile nou create în întreaga lume — și una dintre cele mai mari probleme se dovedește a fi lipsa unui limbaj comun. La urma urmei, dacă nu poți descrie ceva, probabil nu-l poți înțelege. În această discuție revelatoare, expertul în alegeri Philippa Neave împărtășește experiențele sale din prima linie a democrației — și soluția ei pentru această lipsă de limbaj unică.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 21 iulie 2016

Rebecca Saxe: Cum face creierul judecăţi morale

Oamenii posedă un talent natural, acela de a simţi motivele, credinţele şi sentimentele celor dragi, dar şi ale necunoscuţilor. Cum facem însă asta? În acest discurs, Rebecca Saxe împărtăşeşte fascinanta muncă de cercetare prin care dezvăluie modul în care creierul gândeşte despre gândurile altor oameni şi despre cum le judecă acţiunile.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 25 mai 2016

Andreas Ekstrom: Prejudecata morală din spatele rezultatelor unei căutări

Motoarele de căutare au devenit sursele noastre de informaţii cele mai credibile şi imparţiale în transmiterea adevărului. Este însă posibil să obţinem un rezultat al unei căutări lipsit de prejudecăţi? Autorul şi jurnalistul suedez Andreas Ekstrom afirmă ca acest lucru reprezintă o imposibilitate filosofică. În această prelegere profundă, ne îndeamnă să consolidăm legăturile existente între tehnologie şi ştiinţele umane şi ne reaminteşte că în spatele fiecărui algoritm se află un set de valori personale pe care nici un cod nu îl poate eradica în totalitate.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'oral'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii