30 ianuarie 2018
Cea de a 60-a ediție a galei de decernare a Premiilor Grammy s-a desfășurat în seara zilei de duminică, 28 ianuarie 2018, la Madison Square Garden, din New York City, iar marele câștigător al serii a fost Bruno Mars, care a primit nu mai puțin de șase trofee Grammy, printre care premiile pentru cel mai bun album (“24K Magic”), cea mai bună înregistrare şi cel mai bun cântec.
„Damn.”, albumul lansat de către Kendrick Lamar în luna aprilie 2017, a depășit multe recorduri, de la vizualizări la download-uri sau vânzări fizice. Munca depusă pentru materialul „Damn.” i-a fost recunoscută și la decernarea Premiilor Grammy 2018, când Kendrick Lamar a primit 5 trofee. Acesta a deschis gala de premiere cu un un medley la care i-a avut alături pe Bono (U2), The Edge și Dave Chappelle.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Muzică, Ştiri
29 ianuarie 2018
Editura Humanitas Fiction invită publicul miercuri, 31 ianuarie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanului „Adolf H. Două vieți” de Eric Emmanuel Schmitt, considerat cel mai bun roman semnat de scriitorul francez. Scriitoarea și jurnalista Sabina Fati, scriitorul și jurnalistul Marius Constantinescu și jurnalista Mihaela Dedeoglu vorbesc despre modul în care Eric Emmanuel Schmitt pune în discuție problema răului și a vinei, a libertății și a responsabilității individuale, într-un roman ce îl are ca protagonist pe Adolf Hitler. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
2 ianuarie 2018
Madame Louise Ackermann, poeta filozoafă, nu era femeie frumoasă. Drept este că și disprețuia adânc tot ce este exterior. Se îmbrăca așa, încât parizienii o luau drept o bătrână sărmană, dintre acele care, pe piețe și în grădini publice, închiriază scaune la lumea care se plimbă. Măritată cu un teolog blând și studios, își pierduse bărbatul de tânără; dragostea însă pentru cărți și învățături serioase și-a păstrat-o întreagă pân’ la moarte. Rare au fost, cred, femeile atât de perfect filozoafe ca dânsa; sufletul ei era o severă poemă didactică. Ca o alegorie gravă și cenușie a stoicismului se arată cărunta poetă în mascarada cheflie și pitorească a imperiului al doilea.
Totuși, madame Ackermann s-a supărat rău când Anatole France, cu perfida lui modestie, i-a spus că poeziile ei sunt foarte frumoase, dar n-au imagini… „Elle demeura un moment stupefaite. Puis, dans l’exces de l’etonnement, elle s’ecria: „Pas d’images! Que dites-vous la? Je n’ai pas d’images! Mais j’ai l’esquif. L’esquif n’est-ce pas une image?… L’esquif sur une mer orageuse, l’esquif sur un lac tranquille!… Que voulez-vous de plus?”” Oricum, o asemenea supărare trădează, pare că, oarecare ambiții frivole, nu prea de înțeles la o persoană atât de serioasă…
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
14 noiembrie 2017
Editura Humanitas Fiction invită publicul la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 19:00, la o întâlnire cu Eshkol Nevo, cea mai importantă voce a noii generații de scriitori israelieni, prilejuită de lansarea romanului „Trei etaje„, recent apărut în colecția Raftul Denisei, tradus de Ioana Petridean. La eveniment participă, alături de autor, scriitorii și jurnaliștii Marius Constantinescu și Cristian Pătrășconiu. Întâlnirea este moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se încheie cu o sesiune de autografe.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
8 martie 2013
Controversele legate de identitatea lui William Shakespeare nu mai sunt de mult o noutate. Considerat de mulţi un negustor cu puţină carte şi un actor din Stratford-Upon-Avon, acesta nu ar fi putut crea personal faimoasele capodopere care îi sunt atribuite. Experţii situaţi în tabăra anti-shakesperiană, printre care Sigmund Freud, Charles Dickens şi Mark Twain, au adus argumente legate de analiza pieselor de teatru care îi fac să creadă că autorul este o persoană cu educaţie, care a călătorit mult prin lume şi deţine informaţii laborioase despre viaţa complicată de la curte, lucru greu de crezut în cazul unui provincial obscur.
Unul dintre susţinătorul identităţii feminine a autorului creaţiilor shakespeariene este John Hudson, un cărturar englez, specializat în Shakespeare, care a declarat în „The Oxfordian” că dacă Amelia Bassano Lanier, fiica legitimă a unui muzician italian de la curtea reginei Elizabeta, nu a scris toate piesele, cu siguranţă a fost o colaboratoare foarte importantă. Se presupune că aceasta a fost amanta lui William Shakespeare, iar participarea sa ar explica referinţele muzicale şi italieneşti conţinute în piese şi sonete.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Articole
17 iulie 2012
Humanitas Fiction a publicat, în colecţia Raftul Denisei, „Valurile” de Virginia Woolf, roman experimental, considerat una dintre capodoperele autoarei.
Un roman de o senzitivitate acută, care sondează abisurile percepţiei, testând totodată capacităţile metamorfotice ale limbajului, „Valurile” a fost considerată cea mai inovatoare carte a Virginiei Woolf. Prin intermediul unor monologuri care, deşi distincte, ajung uneori aproape să se confunde, într-o viziune comună asupra lumii, este surprinsă povestea a şapte personaje. Dacă povestitorul Bernard (inspirat de romancierul E.M. Forster) e obsedat de perfecţiunea frazelor şi de mecanismele limbajului, Louis este un singuratic care tânjește după acceptarea şi simpatia celor din jur, asociat fiind, de unii critici, unui alt prieten al autoarei, poetul T.S. Eliot. Lui Neville, cu obsesia lui de a regăsi iubirea, pare să-i corespundă profilul scriitorului Lytton Strachey, iar lui Percival (singurul personaj căruia nu i se aude vocea, fiind prezent doar în evocările celorlalţi), cel al fratelui Virginiei Woolf, Thoby Stephen, mort la douăzeci şi şase de ani. De la prima scenă a cărţii, petrecută într-o grădină de la malul mării, când Jinny îl sărută pe Louis declanşând inconştient o mică dramă, până la întâlnirea finală dintre personaje, ajunse la vârsta senectuţii, romanul cuprinde o serie de consideraţii filozofice asupra percepţiei, a naturii sinelui şi identităţii, ceea ce i-a determinat pe unii critici să-l numească un demers fenomenologic în proză.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Ştiri
